iranul.ro

Nowruz (în traducere ”noua zi”) este o sărbătoare comemorată de peste 3 000 de ani și extrem de iubită de iranieni. Calendarul iranian în uz începe anul cu această sărbătoare. UNESCO a înscris sărbătoarea drept ”aspect intangibil al moștenirii culturale de origine persană”. Sărbătoarea este ținută în prima zi a primăverii (la echinocțiul de primăvară) și simbolizează renașterea naturii. În Iran și alte regiuni care au făcut parte din Imperiul Persan antic (Azerbaijan, Pakistan, Turcia, Afganistan, Tajikistan și Uzbekistan) oamenii sărbătoresc venirea primăverii prin jocuri, cântece și dansuri.

Iranienii folosesc cele două săptămâni libere, care încep în ziua sărbătorii, pentru a face vizite rudelor, prietenilor și pentru a face excursii. Sărbătoarea este pregătită cu câteva zile înainte, oamenii își cumpără haine noi iar gospodinele curăță casele. În ultima zi de miercuri a anului înainte de Nowruz este sărbătorită ”Sărbătoarea focului (چهارشنبه سوری)”.
În fiecare casă se aranjează frumos o masă pe care se pun șapte lucruri care încep cu litera ”s (litera poartă numele sin)” din alfabetul persan și un Coran pentru a aduce casei binecuvântare lui Dumnezeu. Această masă decorativă poartă numele ”Sufre haft sin (سفره هفت سین)” și va rămâne întinsă până în a treisprezecea zi a noului an când are loc o altă sărbătoare antică cu numele ”A treisprezecea zi (سیزده بدر)” ce pune capăt și vacanței Anului Nou Iranian.
Folosesc prilejul pentru a ura tuturor iranienilor ”La Mulți Ani!”.
 عید نوروز مبارک باد!    

Astăzi este 21 decembrie 2013, este solstițiul ”soare nemișcat” de iarnă de anul acesta, cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Cu exactitate solstițiul este la ora 19:11 astăzi, iar în emisfera nordică de mâine începe prima zi a iernii astronomice. Începând de astăzi ziua începe să crească iar noaptea se scurtează.

Iranienii serbează cea mai lungă noapte a anului, Noaptea Yalda, drept una dintre cele mai mari sărbători din timpul anului. Noaptea Yalda este o reminiscență din vechea religie a iranienilor, zoroastrianismul, religie apusă odată cu răsăritul islamului. Religia zoroastriană este monoteistă, punând în centrul vieții religioase lupta dintre bine și rău, dintre adevăr și întuneric, dintre viață și moarte. În noaptea de astăzi este mare luptă dintre lumină și întuneric, este noaptea nașterii lui Mithra, îngerul persan al luminii și adevărului (traducând din persană Shab Yalda înseamnă ”Noaptea nașterii”). El s-a născut în dimineața care urmează celei mai lungi nopți a anului.
Deși a acceptat noua religie islamică, poporul iranian a păstrat o serie de obiceiuri și sărbători ale vechii lor religii, obiceiuri care sunt acum privite nu atât religios cât mai degrabă cultural. Noaptea Yalda este o ocazie pentru familie și prieteni să se întâlnească și să mânânce fructe proaspete și semințe, cum făceau și trămoșii lor invocând divinitățile să le ocrotească recoltele de iarnă. În această noapte familiile iraniene se strâng în casa celui mai în vârstă membru al familiei, iau cina împreună și apoi stau de vorbă. Nelipsite sunt rodiile și pepenele, culoarea lor roșie simbolizând purpuriul zorilor și strălucirea vieții. Beau ceai, mânâncă semințe de floarea soarelui, de pepene, de dovleac, fistic, dude uscate, sâmburi de nucă, smochine uscate, curmale, struguri, stafide. Nu dorm până dimineața. Citesc din versurile poetului persan Hafez și își ghicesc îndeplinirea dorințelor deschizând la întâmplare volumul ”Divanul” al poetului (فال حافظ). Iranienii se felicită de această sărbătoare spunând (شب یلدا فرخنده باد) ”De Noaptea Yalda să fii fericit” sau (شب یلدا مبارک) ”Felicitări cu ocazia Nopții Yalda”.
Conform calendarului iranian astăzi este 30 azar 1392, ultima zi a acestei luni și a toamnei. Mâine va fi 1 dey 1392, prima zi de iarnă, conform calendarului iranian. Iranienii folosesc vechiul calendar solar al vechilor persani dar actualul calendar începe odată cu Hejira, fuga Profetului Mohammad de la Mecca la Medina din anul 622 al erei noastre. Bazat pe mișcările soarelui, acest calendar are începutul anului pe 20 sau 21 martie, la echinocțiul de primăvară, atunci când iranienii aniverseană Anul Nou Iranian, o altă sărbătoare moștenită de la vechii persani zoroastrieni. Sărbătoarea Noaptea Yalda face parte și din cultura țărilor care au făcut parte din Imperiul Persan: Afganistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaijan și Armenia.
Folosesc acest prilej să felicit pe toți cei care sărbătoresc Noaptea Yalda și vor avea o noapte albă și frumoasă alături de familie și prieteni: شب یلدا فرخنده باد
Sursă fotografie: http://www.presstv.ir/detail/2013/12/21/341160/yalda-night-knocking-on-iranians-doors/

Începând cu 6 martie în Iran se desfășoară campania cu numele ”Săptămâna plantării copacilor” cu scopul de a proteja natura și a combate poluarea, mai ales în marile orașe. Milioane de iranieni, oficiali și simpli cetățeni, iau parte la această campanie sărbătorind venirea primăverii, înainte de sărbătorirea Anului Nou Iranian (pe 21 martie).

Pe timpul acestei săptămâni municipalitatea marilor orașe distribuie gratuit cetățenilor sute de mii de puieți și uneltele necesare plantării lor. Anul acesta primăria Teheranului a distribuit gratuit peste un milion de puieți cetățenilor pentru a fi plantați. La campanie a participat și Liderul Suprem al Iranului, Ayatollahul Seyyed Ali Khamenei, care a slantat un copac în Teheran. Cu această ocazie, domnia sa a declarat: ”Cerem oamenilor să protejeze mediul verde. În această săptămână fiecare cetățean să încerce să planteze un copac. Fiecare iranian să planteze un copac.”
Domnul Hassan Rohani, președintele Republicii Islamice Iran, a plantat un puiete de măslin la Teheran. Domnia sa a declarat că una dintre prioritățile administrației sale este să protejeze mediul la nivel local, națonal și internațional. Președintele Rohani a cerut iranienilor să protejeze mediul înconjurător și să planteze copaci: ”În zilele noastre copacii sunt plămânii orașelor. Avem nevoie disperată de copaci mai ales în orașele mari pentru a avea o viață sănătoasă. Este o obligație a noastră să protejăm mediul și să plantăm copaci.”
Un simplu cetățean care planta un copac, a declarat: ”Fiecare iranian ar trebui să planteze un copac. Cu 75 de milioane de copaci în plus, țara noastră ar fi mult mai verde”.

__________________________________________________________________________________
Articol preluat de pe pagina de internet a Canalului PressTV. Sursă: http://www.presstv.ir/detail/2014/03/06/353531/iranians-mark-tree-planting-week/
Fotografie preluată de pe pagina de internet a Agenției Oficiale de Știri a Iranului IRNA. Sursă: http://www.irna.ir/fa/Photo/2649784/عکس/کاشت_یک_اصله_نهال_توسط_رهبر_انقلاب
 

Sărbătoarea Nou Ruz (traducere din persană ”Ziua nouă”) este cea mai mare sărbătoare a poporului iranian, este ”Anul Nou persan”. O sărbătoare a persanilor din vechime, coincide cu prima zi de primăvară conform calendarului iranian solar, adică echinocțiul de primăvară și potrivit calendarului gregorian se sărbătorește pe anual 20 sau 21 martie. Nou Ruz era cea mai mare sărbătoare a iranienilor zoroastrieni și cel mai important festival religios din Imperiul Achemenizilor. În această zi, regii supuși aduceau daruri împăratului persan (sau ”regelui regilor”, cum mai era numit) (sculpturile Persepolisului o atestă limpede).

Mileniile au trecut, iranienii sunt acum musulmani dar sărbătoresc Nou Ruz drept sărbătoarea națională a Iranului. Această sărbătoare ocupă un loc central în miturile și poveștile populare iraniene, se întâlnește și în epopeea Shahname (Cartea regilor) a lui Ferdousi,¹  legătura celor două jumătăți. Jumătatea preislamică și jumătatea islamică formează întregul identității iranienilor, epopeea poetului Ferdousi legând jumătățile spirituale ale poporului iranian și renăscând limba persană.
Nou Ruz este sărbătoarea bucuriei, sărbătoarea renașterii vieții și naturii. Este cea mai veselă sărbătoare a poporului iranian. Iranienii decorează o masă deosebită, masă doar cu sens decorativ căci oricum au două săptămâni libere și marea majoritate pleacă în călătorii. Pe masă se găsește o oglindă, simbolul purității zoroastriene, peștișori mici roșii, șapte lucruri ale căror nume începe cu litera ”s” (nu se mai știe sensul simbolistic), grâu încolțit și Sfântul Coran (Biblia musulmană). Extrapolând culturile și religiile, se poate spune că această masă, acest simbol este Bradul de Crăciun al credincioșilor creștini, nici el neavând legătură cu religia creștină.

În mod normal Anul Nou se sărbătorește în familie împreună cu rude și prieteni, mese copioase și discuții prelungite. Există obiceiul ca familia să se reunească în casa celui mai bătrân bărbat (capul familiei) și mulți iranieni cu familiile lor merg în zonele rurale de origine pentru câteva zile. O serie de vechi ritualuri simple, de origine veche zoroastriană, se practică pentru a alunga duhurile rele.
Trecând prin Iran, triburile turce ce veneau din Asia Centrală prin sudul Mării Caspice au preluat din cultura superioară a poporului iranian. Ei au adus sărbătoarea de ”navrez” în Dobrogea, sărbătoarea venirii primăverii ajungând pe plaiurile noastre.² În perioada otomană această sărbătoare era deosebit de importantă, dar a decăzut treptat până spre uitare din obiceiurile și folclorul minorității turcești de la malul Mării Negre.

_______________________________________________________________
Foto 1:Regii din Imperiul Achemenid aduc daruri împăratului (basorelief de la Persepolis). Sursă foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Persepolis_gifts.jpg
¹ http://www.irna.ir/fa/News/80589975/فرهنگی/نوروز__جشنی_امیدبخش_و_تحول_آفرین_نزد_ایرانیان
² Mehmet Ali, Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Ed. Kriterion, București, 1994, p. 160.
Foto 2: Masa iraniană decorativă de Nou Ruz. Sursă foto: http://moderntabriz.blogfa.com/post/70