Logo Cosmin.jpg

invata limba persana la biblioteca judeteana arges

Invata limba persana GRATUIT!

VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners

Navad (90)

Abia întors dintr-o scurtă călătorie la Teheran, am redescoperit dragostea iranienilor pentru fotbal. Deși luptele sunt sportul național iranian, fotbalul este induscutabil cel mai îndrăgit. La meciurile naționalei de fotbal, jocurile echipelor de club în diferite competiții internaționale sau meciurile importante din campionatul intern, stadioanele sunt neîncăpătoare. Imensul stadion Azadi de lângă Teheran, cu o sută de mii de locuri este neîncăpător la jucurile marilor rivale Perspolis Tehran și Esteghlal Tehran. Aceste două cluburi (ambele aparținând statului), roșii cei de la Perspolis și albaștri cei de la Esteghlal, sunt eternele rivale ale campionatului intern de fotbal iranian și joacă amândouă meciurile de acasă pe stadionul Azadi. Legat de fotbal, iranienii (din capitală sau din provincie, fără deosebire) se împart în două categorii: roșii sau albaștri.

 

Citeşte mai departe: Navad (90)


Cum s-a întâmplat să fiu lunea trecută la Teheran, sigur că nu puteam rata vizionarea emisiunii Navad (în traducere fiind 90), cu referire directă la durata standard a unui meci de fotbal. Această emisiune se transmite pe programul 3 al televiziunii iraniene săptămânal lunea seara de pe la ora 22:30 până pe la ora 1 noaptea și este cel mai important loc de analiză al fotbalului iranian. Deși România are acum mai multe canale de sport, observ cu regret ca fotbalului românesc îi lipsește o emisiune despre fotbal care să analizeze acest sport. Practic Navad nu se poate compara cu nimic din viața sportivă a României, este mult prea sus față de mizeriile fotbalului românesc. Este vorba de seriozitatea sportivă iraniană care lipsește cu totul în România.
Emisiunea Navad se difuzează de 14 ani de zile, am urmărit această emisiune pe timpul anilor petrecuți în Iran. Este imposibil să fii iubitor al fotbalului și să nu te uiți la Navad. Navad este lider al pieții emisiunilor sportive, statisticile arătând că în mod obișnuit aproximativ 20 de milioane de iranieni urmăresc acest program și ajung mai obosiți la muncă marțea dimineață.
Realizatorul și gazda emisiunii este Adel Ferdowsipur, unul dintre cei mai iubiți iranieni în viață. Prin corectitudinea și curajul cu care abordează problemele fotbalului iranian (de multe ori criticând statul pentru carențele arătate în sprijinirea fotbalului și sportului în general) Ferdowsipur și-a câștigat un loc de cinste în inimile iranienilor. Dezbaterile găzduite și modelate de el au îmbunătățit enorm calitatea fotbalului iranian.
Chiar îmi amintesc de o emisiune de acum 3 ani (emisiune difuzată pe 6 iunie 2011) când au fost invitați în platoul de filmare doi parlamentari iranieni și s-a discutat chestiunea transferului unor echipe de fotbal între orașe. Parlamentarul Seyed Ahmad Lotfi Ashtiani al provinciei Arak a spus: ”Noi nu avem echipă în divizia națională și vom transfera una. Oamenii provinciei vor echipă în divizia națională, eu sunt reprezentantul lor și voi transfera o echipă la Arak.” Al doilea parlamentar (parlamentar de Sari), Ali Asqar Yousefnejad, a combătut acest punct de vedere, dar Ferdowsipur a ieșit la rampă și a făcut o seară mare. Discuția a luat notă politică, spiritele s-au încins. Peste 3 milioane de telespectatori au trimis mesaje telefonice de dezaprobare a transferurilor echipelor de fotbal între orașe. Ferdowsipur a atacat direct și dur politica sportivă a regimului președintelui Ahmadinejad de transfer a echipelor de fotbal. Într-o vizită făcută în provincia Arak, președintele Ahmadinejad promisese că echipa Naft va fi transferată în Arak. Pentru o săptămână Ferdowsipur a fost cel mai iubit iranian al tuturor timpurilor. Vorbele lui i-au uns pe suflet pe toți iranienii, mai puțin locuitorii provinciei Arak. Le citez aici pentru cititorii care cunosc persana: ”. آقاجون دست از سر فوتبال بردارید”, ” به خدا که این عدالت نیست، کجاش عدالته؟ اگر قرار است عدالت اجرا شود چرا تیم به اراک منتقل شود چرا به ساری نرود چرا به زاهدان نرود...؟ امیدوارم تصمیم‌سازان مملکت که خیلی‌هاشون ورزشی نیستند و ربطی به فدراسیون فوتبال ندارند. حتی به سازمان تربیت بدنی هم ندارند، یه کم به نظر مردم اهمیت بدهند”. Traducerea în limba română este următoarea: ”Domnilor politicieni, nu vă mai amestecați în fotbal. Mă jur pe Dumnezeu că este incorect ceea ce faceți, asta e corectitudine? Dacă vorbim de corectitudine, de ce să transferăm echipa la Arak, de ce nu la Sari sau la Zahedan? Sper ca oamenii politici, dintre care majoritatea nici nu se pricep la sport, să nu se mai amestece în treburile federației naționale de fotbal. Nu au nici o treabă, nici cu fotbalul și nici cu sportul în general. Sper să mai asculte și de dorințele poporului.”
La două zile, pe 8 iunie 2011 într-o ședință de guvern, înfrânt și umilit, președintele Ahmadinejad a acceptat anularea transferurilor echipelor de fotbal. Numai cu această emisiune, aportul lui Ferdowsipur la îmbunătățirea fotbalului iranian a fost enorm, ca să nu mai amintim de activitatea lui în cei 14 ani de când face emisiunea Navad.
În prima parte din emisiune este invitat un fotbalist, antrenor, arbitru sau membru în conducerea vreunui club (de mai multe ori au fost chiar doi invitați) cu care sunt discutate ultimele probleme din fotbal. Lunea trecută a fost invitat antrenorul echipei Fulad, echipă aflată în fruntea clasamentului primei ligi iraniene de fotbal. În emisiune a fost invitat printr-o transmisiune videlo în direct și Carlos Queiroz, antrenorul portughez al naționalei de fotbal a țării, aflat în cantonament cu echipa în Africa de Sud. Queiroz s-a plâns de lipsa de sprijin din partea autorităților și cluburilor iraniene care nu i-au pus la dispoziție jucătorii selecționați pentru națională și care a mers în Africa de Sud numai cu 11 jucători, fără căpitanul naționalei. El a criticat și firma care sponsorizează echipa națională de fotbal pentru că le-a pus la dispoziție doar două seturi de echipament sportiv pentru toată perioada cantonamentului din Africa de Sud.
Fiecare emisiune Navad aduce telespectatorilor și o întrebare, la care pot răspunde prin mesaje telefonice, iar zece dintre respondenți primesc premii. Întrebarea ediției trecute a fost: ”Credeți că naționala Iranului va trece de faza grupelor la turneul final Brazilia 1014?” Până la sfârșitul emisiunii aproape 3 milioane de telespectatori au răspuns la întrebare, aproximativ 65% răspunzând pozitiv. Am răspuns și eu la numărul de sms 200090 tot ”DA”, deși recunosc că în grupă cu Bosnia, Nigeria și Argentina, naționala Iranului va avea viață grea.
În a doua parte a emisiunii au fost invitat cei doi arbitri pe care Iranul îi trimite la turneul final Brazilia 2014. Ei au vorbit în principal despre greutățile lor, despre salariile mici și despre nevoia cumpărării de căști pentru comunicarea pe parcursul jocului între arbitri din prima ligă a fotbalului iranian. Au fost analizate și jocurile ultimei etape de fotbal, greșelile arbitrilor și condițiile necesare îmbunătățirii arbitrajului.
Mi se închideau ochii de somn când s-a terminat emisiunea, dar trebuia să o văd. Mi se făcuse tare dor de emisiune, de glumele și înțepăturile subtile ale lui Ferdowsipur și de felul lui în care spune ”خیلی خیلی ممنون (foarte foarte mulțumesc)”. În cele trei ore de emisiune m-am pus iar la zi cu situația fotbalului iranian într-un mod extrem de plăcut.

نود نام برنامه‌ تلویزیونی زنده‌ای است که دوشنبه شب هر هفته از شبکه ۳ سیمای جمهوری اسلامی ایران پخش می‌شود. بنیانگذار، مجری و تهیه کنندهٔ این برنامه عادل فردوسی پور و موضوع آن فوتبال ایران است.
    
    Fotografie făcută de mine domnului Adel Ferdowsipur lunea trecută, 28 aprilie 2014. Sursă citate: http://fa.wikipedia.org/wiki/%DB%B9%DB%B0_(%D8%A8%D8%B1%D9%86%D8%A7%D9%85%D9%87_%D8%AA%D9%84%D9%88%DB%8C%D8%B2%DB%8C%D9%88%D9%86%DB%8C)

 

Ayatollahul Khomeini

Ruhollah Khomeini s-a născut la 22 septembrie 1902 în orașul Khomein în centrul Iranului, la 325 de kilometri de capitala Teheran. A fost un mare lider religios și politic conducând Revoluția Islamică din Iran, punând capăt monarhiei milenare iraniene și transformând țara într-o republică islamică.

Citeşte mai departe: Ayatollahul Khomeini
Teolog strălucit, Khomeini a urcat scara ierarhiei șiite ajungând marja (model de urmat) și mare ayatollah, treapta maximă a clerului musulman șiit. A scris peste 40 de cărți, marea majoritate abordând teme religioase și politice, dar și poezii. În scrierile sale a fundamentat teoria velayat-e faqih (gardianul legislației), iar după victoria Revoluției Islamice din Iran prin această funcție a condus țară până la moarte sa (3 iunie 1989).
Imamul Khomeini a rămas în istorie pentru acțiunile sale politice, prin acțiunile sale renăscând spiritul islamic mondial.  A contestat elita coruptă și regimul monarhic, combătând decadența morală occidentală din societatea iraniană. A trăit 15 ani de zile în exil de unde a atacat necontenit regimul monarhic și nu și-a modificat convingerile nici după ce a ajuns la putere. Reformele, aprobate prin referendum, sale au însănătoșit societatea și statul iranian, recâștigând suzeranitatea țării și mândria națională a poporului iranian.

Citeşte mai departe: Ayatollahul Khomeini
Imamul (lider) Khomeini, cum este uzual numit de iranieni, a fost un lider carismatic cu o imensă popularitate în rândul iranienilor, dar deosebit de contestat în afara țării. Regimul teocratic iranian a amplificat cultul personalității Imamului Khomeini după moartea sa, mausoleul ridicat în sudul Teheranului fiind loc de pelerinaj pentru numeroși iranieni și turiști străini. A trăit modest, înconjurat de dragostea familiei sale.

________________________________________________________________
Foto 1: Imamul Khomeini în anii studenției. Fotografie făcută în anul 2010 la muzeul memorial de lângă casa în care a trăit, în nordul Teheranului.
Foto 2: Întoarcerea Imamului Khomeini în Iran, 1 februarie 1979.
Sursa foto: http://www.patugh.ir/32701/%D8%B9%DA%A9%D8%B3-%D9%87%D8%A7%DB%8C-%D9%88%D8%B1%D9%88%D8%AF-%D8%A7%D9%85%D8%A7%D9%85-%D8%A8%D9%87-%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86-22-%D8%A8%D9%87%D9%85%D9%86.html

Profetul Zoroastru

Profetul Zoroastru s-a născut în nord-vestul Iranului de astăzi la o dată nesigură, undeva înaintea primului mileniu înainte de nașterea lui Cristos. El a cutreierat platoul iranian predicând oamenilor natura lumii și responsabilitățile lor. Zoroastru a pus bazele unuia dintre primele sisteme teologice ale umanității și a pus piatra de temelie a civilizației persane. Religia creată de el îi poartă numele, Zoroastrianism, iar culegerea textelor sfinte ale religiei având numele Avesta.

Citeşte mai departe: Profetul Zoroastru
Zoroastru a avut de suferit din cauza preoților acelor timpuri care venerau animale, Pământul și Soarele, proprii strămoși, o serie de zei. Preluând unele idei referitoare la zeități deja venerate, Zoroastru a creat o doctrină simplă cu o teologie profundă. În lume există două forțe opuse, Creatorul (Ahura Mazda) și Distrugătorul (Ahriman), angajate într-o luptă cosmică eternă: binele împotriva răului, lumina împotriva întunericului. Oamenii sunt chemați să se angajeze în această luptă, căci lupta este prezentă în fiecare aspect al vieții omului, în comportamentul individului și în funcționarea societății. După moartea omului, în funcție de faptele în slujba binelui sau răului, el va merge în rai sau în iadul etern. 
Zoroastrianismul predică un singur Dumnezeu, un Dumnezeu corect și drept, un Dumnezeu milos și nu unul răzbunător. Religia aduce un cod moral oamenilor, Judecata de Apoi și viața veșnică. Intervenind în societate, această religie nu este doar spirituală dar are și o conotație politică. Iranienii de astăzi cred că moștenirea lui Zoroastru este aducerea voinței divine și moralității ei în societate, cultura iraniană luând un caracter religios încă de la începuturi și păstrând această caracteristică până în prezent. Zoroastrianismul a influențat profund religiile monoteiste care îi vor urma: iudaismul, creștinismul, Islamul.
Cirus cel Mare fondatorul Imperiului Persan, la secole după moartea profetului, a adoptat Zoroastrianismul deja prezent în societate drept religie de stat. Tempele în care ardea focul nestins, simbolul binelui și al luminii, au acoperit spațiul geografic al iranienilor. Moștenirea unuia dintre cei mai importanți profeți ai lumii s-a îmbinat cu geniul unuia dintre cei mai mari strategi și oameni politici. Zoroastru a dat suflet regatului lui Cirus, Cirus a dat Zoroastrianismului un trup. Ei au împins leagănul civilizației persane.1

________________________________________________________________ 
Una dintre cele mai obișnuite imagini cu Zoroastru.
Sursă foto: http://www.mixdecultura.ro/2012/11/mitologia-persa/
1 Sandra, Mackey, The Iranians, Ed. Plume Book, 1998, p. 17. 

Hossein Rezazadeh

Hossein Rezazadeh s-a născut la Ardebil în nord-vestul Iranului în 1978. Poreclit ”Iranianul Hercule”, având 152 de kilograme (în 2007) și 186 de centimetri înălțime, a participat la concursuri de haltere la categoria super grea (peste 105 kilograme). Rezazadeh este unul dintre cei mai iubiți iranieni, fiind votat în 2002 de populația Iranului ”Campionul campionilor”. Este o figură publică, apărând în reclame, emisiuni, concursuri.

Citeşte mai departe: Hossein Rezazadeh
Cele mai importante rezultate obținute de sportivul iranian sunt: medalia de aur la Olimpiadele din 2000 de la Sidney și 2004 de la Atena; medalia de aur la Campionatele Mondiale de Haltere de la Varșovia din 2002, Vancouver din 2003, Doha din 2005, Santo Domingi din 2006; medalia de aur la Jocurile Asiei la Busan în 2002, Doha în 2006; medalia de aur la Campionatele Asiei de la Wuhan din 1999, Qinhuangdao din 2003, Dubai din 2005. Rezazadeh deține recordul mondial și olimpic pentru ridicarea greutății atât la stilul smuls cât și la aruncat. În perioada 2000 – 2008 a fost campionul necontestat al lumii la categoria super grea, nu a participat la Olimpiada din 2008 de la Pekin. După retragerea oficială din activitatea competițională (23 iulie 2008) Rezazadeh a deținut funcții de conducere în cadrul Federației Iraniene de Haltere.
În anul 2002 a refuzat mari sume de bani pentru schimbarea cetățeniei iraniene și participarea la competiții sub steagul Turciei și Greciei declarând: ”Îmi iubesc țara și poporul”.1

Citeşte mai departe: Hossein Rezazadeh

_______________________________________________________________
Hossein Rezazadeh, campion mondial și olimpic la haltere.
Sursa foto 1: http://sport.harferooz.com/thread605.html

Hossein Rezazadeh.
Sursa foto 2: http://www.khedmat.ir/images/docs/000001/n00001746-b.jpg&w=1368&h=1872&ei=BHtEUfriEcPwOsuQgZgF&zoom=1&sa=X&ved=0CE8QhBwwAA&ved=1t:3588,r:0,s:0,i:79&iact=rc&dur=1952&page=1&tbnh=176&tbnw=192&start=0&ndsp=11&tx=84&ty=79
1 http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AD%D8%B3%DB%8C%D9%86_%D8%B1%D8%B6%D8%A7%D8%B2%D8%A7%D8%AF%D9%87

Reza Shah Pahlavi

Reza Shah Pahlavi a fost rege al Iranului între 1925 și 1941. În contextul decăderii autorității centrale în Iran, tendințelor separatiste ale unor regiuni ale țării și puterii aproape nelimitată exercitate de ruși și britanici, Reza Shah Pahlavi a reușit lovitura de stat care a pus capăt dinastiei Qajar și o fondat propria dinastie. Militar de carieră, dur cu sine și cu ceilalți, Reza Shah a implementat o serie de reforme sociale, economice și politice care au pus bazele statului iranian modern și au scos țara din lumea a treia. Nu a fost iubit de oameni, a fost un monarh absolut, respectat și temut.
Pe plan politic a condus țara cu o mână de fier, înlăturând dur orice încercare de opoziție. A dus campanii militare interne care au readus puterii centrale controlul întregului teritoriu iranian, zdrobind triburile și mișcările politice și militare separatiste. A reformat forțele armate ca o armată modernă și a introdus serviciul militar obligatoriu. A micșorat influența rusă și britanică în țară, balansând prin apropierea de Turcia, Germania și SUA. A redat Iranului mândria statului sezeran independent.
Măsurile sale economice a pus baze moderne economiei țării. A adus tehnicieni germani care au construit șosele, tunele, căi ferate și poduri. Calitatea acestor lucrări face ca după aproape un secol de folosință, multe dintre ele să fie în continuare în uz. A pus bazele învățământului superior iranian în Teheran și în provincie, a acordat numeroase burse de specializare în străinătate studenților iranieni. A combătut hoția și înșelătoria. Iranienii în vârstă încă povestesc măsurile lui dure dar drepte: deghizat în haine de om simplu străbătea orașele pedepsind uneori cu moartea nedreptatea și hoția, arzând în cuptor brutarii care înșelau la gramajul pâinii.
Măsurile sale sociale dure, sprijinirea emancipării femeii, subminarea autorității clericilor, impunerea portului european și condițiilor de igienă publică i-au adus protestul clericilor și marilor proprietari de pământuri. Reza Shah Pahlavi este cea mai controversată personalitate iraniană a tuturor timpurilor. Regimul monarhic al fiului său Mohammad Reza Pahlavi l-a aplaudat dar regimul islamic republicat l-a blamat pentru reformele sociale. Mausoleul lui din sudul Teheranului a fost dărâmat de clerici victorioși după Revoluția Islamică din 1979.
Reza Han Pahlavi a murit exilat de britanici în Africa de Sud în 1944. Actualmente mormântul său este la Moschee Al Rifa din Cairo, alături de al fiului său Mohammad Reza Pahlavi, ultimul rege al Iranului.

Citeşte mai departe: Reza Shah Pahlavi
Reza Shah Pahlavi, rege al Iranului.
Sursa foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Reza_Shah_Pahlavi.jpg

Citeşte mai departe: Reza Shah Pahlavi
Timbru poștal din 1951, monumentul dedicat lui Reza Shah Pahlavi nu mai există.
Sursa foto: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Reza-shah_mausoleum3.jpg

Mai multe articole...

  1. Mahmud Farschian