Ventuza, procedeu al medicinei tradiționale orientale folosit din cele mai vechi timpuri ale istoriei, se folosește în continuare în zilele noastre în Republica Islamică Iran. Dat fiind temperaturile ridicate și clima preponderent uscată, procedeul este extrem de benefic mai ales bărbaților asigurând schimbarea sângelui organismului. Procedeul urmărește scoaterea unei cantități de sânge din anumite zone ale corpului prin incizia pielii și aplicarea unui vacuum. În mod obișnuit, pentru scoaterea sângelui se fac încizii mici pe porțiunea spatelui dintre omoplați, dar am auzit și de alte locuri pentru ventuză.

În anii petrecuți în Iran am făcut de multe ori acest tratament, cam o dată în fiecare anotimp. Este ieftin (săptămâna trecută am plătit 120 000 de riali, aproape patru dolari americani), rapid (durează cam 10 minute cu totul) și extrem de benefic. În mod tradițional spațiul de vacuum se obținea prin diferența mare de temperatură încâlzind paharele de sticlă cu o flacără sau prin arderea aerului. În zilele noastre vacuumul se obține folosind o pompă electrică sau mecanică.
Descriem acum efectuarea tratamentului tradițional, înainte de inventarea pompelor electrice. Se lua un dovleac din care se scoteau semințele și pulpa, rămânând numai coaja. Într-o partea a dovleacului, pe unde se scoteau semințele, se făcea o secțiune cam de mărimea unei guri de căni. În partea opuse se făcea o gaură foarte mică cu un diametru de câțiva milimetri. Prin uscarea dovleacului gol se obținea o tivgă estrem de rezistentă. Apoi se spăla spatele pacientului și se punea pe locul curat secțiunea mare a dovleacului. Pe gaura cea mică se arunca în dovleac un lem mic aprins și apoi se astupa cu degetul. Lemnul ardea și consuma aerul din dovleac, trâgea în spațiul vacuum pielea pacientului. Se forma un fel de cucui de piele umplut cu sânge. Apoi se da dovleacul la o parte. Cu un cuțit foarte ascuțit se faceau mici incizii, cât să curgă o picătură de sânge. Se repeta apoi procedura cu dovleacul și lemnul aprins care crea vacuum. Prin incizii se scotea din corp sânge atras de vacuum. La sfârșit rana este tamponată cu miere pentru a ajuta vindecarea și este pus un pansament simplu. Sângele este aruncat. A doua zi pansamentul este aruncat și micile zgârieturi vor dispărea în câteva zile. Niște urme mai albe, ca de zgârieturi, vor rămâne între omoplați. În medicina tradițională iraniană acest sânge scos prin ventuză este numit ”rău” și parcă am observat și eu că are o culoare mai închisă decât atunci când mă tai la deget.
Paharele din plastic și pompa cu vacuum din zilele noastre fac procedeul mult mai rapid. Cred ca săptămâna trecută am dat în jur de 300 ml de sânge în acest fel, ceva mai puțin decât se ia la o donare de sânge. Procedeul nu este dureros, trebuie numai să stai nemișcat câteva minute așezat pe genunchi. Procedeul este recomandat mai ales în perioada de schimbare a anotimpurilor, fumătorilor și persoanelor care trăiesc într-un mediu mai poluat. După ce imi fac acest procedeu dorm extrem de bine noaptea, unul dintre beneficiile tratamentului. Studiile științifice contemporane au arătat efectele benefice pe care tratamentul cu ventuză le are asupra pacienților.
Procedeul face parte din medicina tradițională islamică pentru că există un citat atribuit Profetului Mohamed, după cu urmează: ”Adevărat este că cel mai bun remediu este ventuza și dacă este ceva excelent de folosit ca un remediu, acel ceva este ventuza”.1
_________________________________________________________________
1 Al Jauziyah & Abdullah, 2003