Logo Cosmin.jpg

invata limba persana la biblioteca judeteana arges

Invata limba persana GRATUIT!

VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners

Film iranian premiat în România şi SUA

Filmul iranian „Oblivion Season” (Vremea uitării) produs şi regizat de Abbas Rafei, scris de Ali Asghari, a debutat în Europa la Festivalul Internaţional de Film de la Braşov pe 8 septembrie 2015. Filmul prezintă cum o fostă prostituată (Sareh Bayat) începe o viaţă nouă prin căsătoria cu cel pe care îl iubeşte (Amin Yendeghani), dar umbrele trecutului îi întunecă noua viaţă. Eroina filmului ajunge prizoniera soţului şi pentru a-şi obţine libertatea trebuie să lupte cu societatea şovină a Iranului.

Citeşte mai departe: Film iranian premiat în România şi SUA

Regizorul Abbas Rafei a declarat despre film: ”Am încercat să arăt o femeie în spatele gratiilor din Teheranul de astăzi, care luptă să depăşească intoleranţa, tradiţionalismul şi religiozitatea societăţii pentru a putea trăi. O societatea care nu o lasă să-şi uite trecutul.”

La Braşov în septembrie 2015 filmul a obţinut premiul „Best Film Award”, iar apoi a participat la Festivalul Internaţional de Film Rahwaz din New Jersez ca şi la ediţia 39 a Festivalului Internaţional de Film din Montreal. Între 15 şi 18 octombrie 2015 filmul iranian a ajuns la Festivalul Internaţional de Film Buffalo din New Zork, ce a găzduit 24 de filme de lung metraj şi 38 de filme scurte din întreaga lume, câştigând acest festival.

Articol inspirat din sursele alăturate. Fotografia preluată de pe pagina PressTV.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 

https://brasovfilmfestival.wordpress.com/2015/09/11/day-6/

http://www.presstv.com/Detail/2015/10/21/434387/Iranian-cinema-Rafei-Oblivion-season-Buffalo-film-festival

 

 

 

 

Diamantul ”Muntele Luminii” se întoarce în Iran

Biroul reginei Marii Britanii Elizabeth a Doua a anunțat că diamantul cu numele ”Muntele Luminii (în limba persană KOOH E NOOR)” va fi înapoiat Iranului. În momentul de față acest diamant împodobește coroana reginei. Regina a explicat că va înapoia acest diamant Iranului pentru a fi din nou alături de perechea sa, diamantul ”Marea Luminii”, piatră prețioasă care se păstrează la Muzeul de Bijuterii al Iranului și este expusă publicului în tezaurul Băncii Naționale a Iranului.

Citeşte mai departe: Diamantul ”Muntele Luminii” se întoarce în Iran

Biroul reginei Elizabeth a Doua a anunțat că decizia de a înapoia diamantul Iranului este definitivă și că în viitorul apropiat diamantul va fi predat în cadrul unei festivități oficiale. Legat de motivele gestului reginei, biroul a spus că: ”Regina crede că prin acest gest simbolic se recuperează o parte dintre prejudiciile aduse poporului iranian de către politica Imperiului Britanic din ultimele secole.” Regina are însă și un alt motiv, după cum declară ea însăși: ”În afară de dorința mea de a compensa nedreptățile trecutului, am și un motiv personal care mă îndeamnă la acest gest. În anul 1961 împreună cu soțul meu prințul Filip am făcut o vizită de câteva zile în Iran, vizitând orașele istorice Șiraz și Isfahan. Am vizitat Persepolisul și Piața Harta Lumii din Isfahan, rămânând fascinată de bogăția și măreția istoriei Iranului. De atunci și până astăzi de fiecare dată când văd acest diamant scump simt că este drept ca acest împrumut să fie returnat poporului iranian.”

Anunțul făcut de biroul reginei Marii Britanii vine după ce și India a revendicat dreptul de proprietate asupra Muntelui Luminii. Mai mult decât atât, o serie de personalități indiene precum Mahatma Ghandi, au solicitat Marii Britanii să înapoieze Indiei diamantul. Premierul britanic David Cameron în cadrul vizitei efectuate în India la 21 februarie 2013 a dat un răspuns negative acestei cereri, considerând că ar fi ilogică returnarea diamantului.  

Faimosul diamant Muntele Luminii a fost descoperit la o dată incertă într-o mină de lângă cetatea antică ”Golkonde” de lângă orașul Heidar Abad din provincia indiană Andhra Pradesh. A trecut prin proprietatea diversilor potentați locali, inclusiv Shah Jahan, cel care a construit Taj Mahalul. Regele iranian Nadir Shah a cucerit India în 1739, printre comorile de război cu care s-a întors acasă fiind și Muntele Luminii. Se consideră că regele persan este cel care a botezat cu acest nume diamantul. Nadir Shah a fost asasinat în 1747 și diamantul a trecut în posesia lui Ahmad Shah Durrani, unul dintre generalii regelui și viitor emir al Afganistanului. Un descendent al acestui emir a ajuns cu diamantul în India de unde în anul 1849 piatra intră în posesia britanicilor. Regina britanică Alexandra a fost prima care a folosit diamantul pentru a orna coroana imperială. 

Înainte de decizia reginei Elizabeth a Doua de a înapoia diamantul Iranului, Muntele Luminii se păstra în Turnul Londrei, castelul istoric de pe malul Nordic al Tamisei. 

Eu am văzut de mai multe ori ”Marea Luminii” la Muzeul Național de Bijuterii al Iranului, fiind unul dintre cele mai vizitate locuri pentru un turist străin în Iran. Sunt bucuros acum și abia aștept să îl revăd lângă perechea sa ”Muntele Lumii”, cele mai importante două diamante ale lumii. Iar vouă, celor care aveți drum prin Teheran, vă dau sfatul să vizitați neapărat acest muzeu, aflat la 100 de metri de ambasada Marii Britanii. Articole despre acest muzeu și amintiri ale mele găsiți chiar pe acest site.

__________________________________________________

Rânduri inspirate dintr-un articol publicat pe pagina de internet a Agenției de Știri a Direcției de Patrimoiu a Iranului. Fotografia provine din aceeași sursă. Adresă internet: http://chn.ir/NSite/FullStory/News/?Id=115501&Serv=3&SGr=22

   

 

 

 

Zilele filmului iranian la București

Cu prilejul comemorării victoriei Revoluției Islamice, sărbătoare aniversată anual pe data de 11 februarie, Ambasada Republicii Islamice Iran la București ne invită la film. Această zi a devenit și ziua națională a Iranului, ziua victoriei republicii și ziua înfrângerii monarhiei.

Citeşte mai departe: Zilele filmului iranian la București

Cele patru filme de anul acesta sunt prezentate pe scurt în imagine. Eu nu am vazut nici unul dintre aceste filme, toate sunt recente si nu au aparut încă pe net. Din câte am auzit despre filme, sunt oarecum destinate unui public mai de artă, sunt filme care câștigă premii importante la diferite festivale și concursuri internaționale.

Vă doresc vizionare placută.

 

Expoziție de artizanat iranian la Academia Română

Între 10 și 20 februarie 2015, zilnic între orele 10 – 18, la Sala Pallady a Academiei Române este deschisă publicului o frumoasă expoziție de artizanat iranian. Exponatele aparțin Ambasadei Iranului la București dar și Academia Română participă cu manuscrise, hărți rare și caligrafii persane din colecțiile proprii. Vizitarea expoziției este gratuită, iar locația ușor accesibilă: Calea Victoriei Nr. 125.

Citeşte mai departe: Expoziție de artizanat iranian la Academia Română

 

 

Film iranian la Târgu Mureș

Filmul iranian de scurt metraj ”Sarne” participă la festivalul Alter-Native 22 care se desfășoară la Palatul Culturii din Târgu Mureș între 5 și 9 noiembrie 2014. Filmul iranian aparține regizorului Hushang Mirzaii și se va întrece cu alte patru filme de scurt metraje documentare în cadrul festivalului. 

Citeşte mai departe: Film iranian la Târgu Mureș

”Sarne” proiectează pe ecran aspecte din viața bătrânului trompetist Lorestani, personaj interpretat de actorul Shokrali Rezaii, care își petrece viața cântând la o trompetă tradițională și făcând circumcizii după metoda tradițională copiilor. Filmul iranian de 17 minute a mai participat la festivaluri de prestigiu din Finlanda, Spania, Irlanda, Ungaria. La Târgu Mureș filmul ”Sarne” va rula în fața juriului și publicului sâmbătă 8 noiembrie.

Festivalul Alter-Native este dedicat filmelor de scurt metraj, participând 52 de producții, dar spectatorii pot urmări și 17 lungi metraje din 5 țări. Domnul Sipos Levente, directorul festivalului a declarat: ”Dintre proiecțiile românești se remarcă ”Quod erat demonstrandum” al lui Andrei Grujitski, ”Canalul” după piesa omonimă de teatru a lui Kincses Elemer și ”Kira Kiralina” a lui Dan Pița.”  

__________________________________________________________________________

Sursă fotografie: http://www.isna.ir/fa/news/93081406869/%DB%8C%DA%A9-%D9%81%DB%8C%D9%84%D9%85-%DA%A9%D9%88%D8%AA%D8%A7%D9%87-%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86%DB%8C-%D8%AF%D8%B1-%D8%B1%D8%A7%D9%87-%D8%AC%D8%B4%D9%86%D9%88%D8%A7%D8%B1%D9%87-%D8%B1%D9%88%D9%85%D8%A7%D9%86%DB%8C

Sursă articole: http://www.isna.ir/fa/news/93081406869/%DB%8C%DA%A9-%D9%81%DB%8C%D9%84%D9%85-%DA%A9%D9%88%D8%AA%D8%A7%D9%87-%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86%DB%8C-%D8%AF%D8%B1-%D8%B1%D8%A7%D9%87-%D8%AC%D8%B4%D9%86%D9%88%D8%A7%D8%B1%D9%87-%D8%B1%D9%88%D9%85%D8%A7%D9%86%DB%8C

http://www.radioromaniacultural.ro/17_lungmetraje_la_festivalul_alter_native_din_targu_mures-23013