Logo Cosmin.jpg

invata limba persana la biblioteca judeteana arges

Invata limba persana GRATUIT!

VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners
VTEM Banners

De ce nu cedează Iranul sancțiunilor?

Sancțiunile internaționale devastează economia Iranului dar nu schimbă calculele nucleare ale Iranului.Citeşte mai departe: De ce nu cedează Iranul sancțiunilor?
În timpul negocierilor, Catherinei Ashton, ministresă a relațiilor externe a Uniunii Europene, cu Saeed Jalili, negociator al dosarului atomic iranian, pe 15 mai la Istanbul cele șase puteri globale (Rusia, China, Franța, Marea Britanie, SUA și Germania) au realizat o neplăcută realitate: în timp ce sancțiunile interneționale au un efect devastator asupra economiei iraniene, ele nu schimbă calculele nucleare ale Teheranului. Deși unii politicieni și analiști în mod privat au ajuns la această concluzie, nu există un consesc care să explice motivul. Cei de opinie dură susțin că sancțiunile nu sunt suficient de puternice și ar trebui intensificate. Elementele de cealaltă parte susțin că sancțiunile au nevoie de timp pentru a își face efectul.
În realitate ambele puncte de vedere omit adevăratele motive care fac sancțiunile internaționale neeficiente: neoferind o ieșire credibilă din sistemul sancțiunilor, nici regimul iranian și nici oamenii de afaceri iranieni nu cred că o schimbare a dosarului nuclear iranian va duce la o ușurare a problemelor cu care se confruntă economia iraniană.
Actuala politică a sancțiunilor economice este bazată pe o idee riscantă: convingerea că problema economică și nemulțumirea din rândurile elitei politice iraniene va crea automat o presiune asupra regimului iranian și îl va convinge să schimbe cursul dosarului nuclear iranian. Această idee nu funcționează. Presiunea impusă economiei iraniene este intensă, dar nu are o direcție.
Oamenii de afaceri iranieni care favorizează o schimbare sunt prinși între curentul narativ care portretează Occidentul ca un grupu brutal ce vrea să ”facă” Iranul și să îl țină dependent de puterile externe, și presiunea occidentală care nu a reușit să ofere o direcție convingătoare pentru ieșirea din sancțiuni. Cele două curente sunt interdependente și i-au slăbit pe acei iranieni pe care Occidentul spera că ar putea face presiuni pentru schimbarea cursului dosarului nuclear iranian.
Punctul de vedere al Liderului Suprem Ali Khamenei continuă să domine discursul public din elita politică iraniană și și-a a câștigat un sentiment de justificare datorită sancțiunilor interminabile impuse Iranului. Nici un alt punct de vedere potent nu a ieșit din această elită politică iraniană. Un om de afaceri prosper iranian, cu legături în aparatul de securitate al țării, a declarat că ”Grupul din jurul Ayatollahului Khamenei nu numai că este cel mai puternic din țară, dar este singurul grup care are o strategie”.
Oricum, oamenii de afaceri nu și-au putut concentra nemulțumirile cauzate de sancțiuni și nu au putut presa liderii pentru a face vreo schimbare. În absența unei alternative de ieșire din sistemul sancțiunilor, nici liderii politici și nici oamenii de afaceri nu îl pot provoca pe Khamenei cu un alt punct de vedere viabil. În schimb, ei se concentrează pe obținerea de concesiuni economice pentru ei. Până acum Khamenei a dat. De exemplu în luna februarie, Khamenei a semnat un decret care subliniază 23 de noi produse pentru sectorul privat iranian, toate referitoare la imbunătățirea investițiilor și creșterea producției, dar nici una legată de strategia nucleară a Teheranului. Nici intensificarea sancțiunilor și nici așteptarea ca aceste sancțiuni să scufunde Iranul nu vor schimba dinamica internă a țării.
Cazuri de succes în care o enormă presiune externă a schimbat politica Republicii Islamice Iran pe o problemă de securitate națională există. Ayatollahul Khomeini a decis ”Să bea cupa cu otravă” și să încheie războiul dintre Iran și Irak, rezultat al schimbării curentului dominant de opinie și influenței mediului economic. A fost posibil atunci pentru că devenise clar pentru iranieni că ”a bea otrava” va încheia fără echivoc războiul și ei considerau că Saddam Hussein își va respecta jumătatea lui de obligație. Teheranul nu se confruntă astăzi cu o situație similară căci cele două componente de bază rămân nesigure: vor fi sancțiunile ridicate dacă Iranul se apleacă sub presiunea Occidentului, și poate chiar mai important, este Occidentul capabil să sprijine Iranul după ridicarea sancțiunilor?
Într-un fel, Khamenei este și el prins. Comportamentul său arată că este conștient de faptul că regimului lui îi crește nepopularitatea. Din 2009 regimul a pierdut câte ceva din legitimitate, făcând ca cei care îl prijină să capete o importanță crucială. Pentru aceștia, discursul rezistenței în fața Occidentului pentru a păstra independența țării este esențial.
Orice mișcare a regimului care ar putea fi privită de aceste grupuri ca o capitulare în fața Occidentului va aduce riscul ca aceștia să se întoarcă împotriva lui Khamenei. Observând deja poziția slăbită a lui Khamenei, pierderea acestor elemente ar putea fi existențială și s-ar putea doveni o amenințare la adresa regimului chiar mai mare decât o confruntare militară cu SUA. Deși regimul iranian nu crede că poate câștiga un război cu SUA, crede că îi poate supraviețui. Oricum, nu crede că va supraviețui dacă va capitula pe domeniul dosarului nuclear. Acolo este pericolul abordării sancțiunilor: în absența unei ieșiri credibile este foarte probabil că Iranul va escalada situația și nu va alege compromisul. Asta va duce la creșterea probabilității de război – exact rezultatul pe care în mod aparent sancțiunile vor să îl evite.
تحریم غرب بر اقتصاد ایران سنگین است اما فکر دولت در رابطه با پرونده هسته ای هیچ تغییری پیدا نمی کند به دلیل اینکه ایران راه مناسب برای خارج کردن از این وضعیت ندارد. غرب وضعیت داخلی ایران درک نمی کند و به ایران فرصت منی دهد از زیر بار تحریم خارج شود. 

________________________________________________________________
Acest articol este scris de Trita Parsi (fondator și președinte al Consiliului Național Iranian American) și Reza Marashi (director de cercetare la Consiliului Național Iranian American).
Articol și fotografie preluate de pe pagina de internet a agenției de știri Al Jazeera. Sursă: http://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2013/05/2013515121958344336.html   

Alegerile trimit internetul în comă

Agenția France Press - Specialiștii spun că Iranul controlează strict internetul cu o lună de zile înainte de alegerile prezidențiale de teamă că violente proteste stradale să nu fie inspirate de rețelele de socializare virtuale. Autoritățile iraniene neagă acest lucru dar nu au o explicație clară pentru scăderea vitezei internetului. Media locală afirmă că firmele, băncile și chiar instituțiile statului nu sunt nici ele ocolite de încetinirea vitezei internetului.

Citeşte mai departe: Alegerile trimit internetul în comă

Publicația Ghanoon a scris la începutul acestei luni că ”Internetul este în comă”. Un utilizator Twitter scrie în persană că ”Numai în Iran se întâmplă: când vin alegerile, se duce internetul”. 

Facebook, Twitter, YouTube și numeroase alte situri, inclusiv mii de situri occidentale, sunt cenzurate în Iran de la demonstrațiile masive de stradă care au urmat realegerii președintelui Ahmadinejad în 2009. Aceste proteste, înăbușite dur de regimul iranian au dus la numeroase arestări și chiar morți, au fost instigate folosind internetul iar observatorii spun că autoritățile sufocă internetul în Iran pentru a preveni repetarea lor.

Un furnizor de DVD-uri, care vinde ilegal copii de filme occidentale descărcate de pe internet, a declarat că ”Poți să uiți orice are legătură cu descărcarea de pe net; internetul va cădea într-un minut”.

Un supraveghetor de rețea de la o firmă mare care furnizează servicii de internet în Teheran declară că firma sa nu poate face plângeri pentru scăderea vitezei internetului și în principal pentru accesare paginilor folosind protocolul de comunicații sigure HTTPS: ”Navigarea pe internet este dificilă datorită vitezei foarte mici. Chiar și verificarea email-ulu este o durere. Uneori îți ia câteva lungi secunde să încarci o pagină sigură de pe Google.” Ca și celelalte persoane intervievate pentru acest articol și pe domnia sa frica l-a împiedicat să își spună numele.

Viteza mică a internetului nu este singura problemă. Legile Iranului stabilesc ce este potrivit pentru oameni să vadă și să citească. La începutul lunii, un site IT iranian a raportat că ultimul software care ajuta trecerea de filtre ”a devenit practic inaccesibil”. Printre asemenea software este virtual prive network (VPN) care permite folositorilor să păcălească filtrele. VPN folosește anumite metode pentru a se lega la servere din afara Iranului. În acest fel, calculatorul apare conectat dintr-o altă țară și trece de filtre. Folosirea VPN, sau vânzarea acestui software, este ilegală în Iran pentru că asigură accesul la materiale considerate depravate, criminale și ofensive politic. Blocarea acestor metode teoretic ar putea contribui la scăderea vitezei internetului.  

Media raportează că Ramezanali Sobhani-Fard, președinte al Comitetului Parlamentar al Comunicațiilor, a declarat că VPN a fost blocat de la începutul lunii martie și astfel a scăzut viteza internetului. Domnia sa nu a elaborat această declarație. Autoritățile refuză să confirme oficial noile limitări ale internetului dar foști oficiali și presa acuză Consiliul Suprem al Internetului că a ordonat aceste limitări. Acest consiliu, constituit în martie 2012, are rolul de a proteja Iranul de ”pericole” de pe internet și a furniza ”folosirea la maximum a itilizării oportunităților internetului”. Ministerul Informațiilor și Tehnologiei (ICT) nu a răspuns cererii AFP de a acorda un interviu pe această temă.

Plângerile legate de scăderea vitezei internetului vin acum în ajunul alegerilor prezidențiale programate pe 14 iunie 2013, dar autoritățile resping presupunerea legăturii dintre internet și alegeri. Ali Hakim Javadi, consilier în ICT, a declarat la începutul lumii mai că ”Mulți parametri sunt implicați în viteza internetului, dar apropierea alegerilor nu este unul dintre ei”. Declarația domniei sale nu a satisfăcut grijile celor (oficial estimați) 34 de milioane de utilizatori de internet din totalul de 75 de milioane de cetățeni ai Iranului. ”Chiar dacă vreau să cred asta, nu pot” spune Ali, un inginer de calculatoare.

Observatorii raportează că scăderea vitezei internetului este legată și de planul național al Iranului de a crea o rețea națională intranet care se spune că va fi mai sigură și curățată de  conținut ”nepotrivit”. Ei susțin că un serviciu ”VPN Național” lansat în luna mai poate fi un test al acestui program intranet. Criticii spun că neterminata ”Rețea Națională de Informații” îi expune pe iranieni controlului statului în momentul în care va fi operațională. Utilizatorii serviciului VPN aprobat de stat, accesibil pentru aproximativ 88 de euro lunar, oferă o rapiditate destul de bună a vitezei de internet pentru o serie de pagini de internet globale. VPN ilegal era accesibil pentru mai puțin de 50 de dolari. Un om de afaceri iranian, îngrijorat că spațiul privat al VPN-ului oficial ar putea fi încălcat, a declarat că ”Este destul de bun acest VPN. Dar este ca și cum ai plăti regimul să te spioneze.” Intranetul teoretic oferă regimului posibilitatea de a opri internetul în momente sensibile, de a scădea viteza până la a face internetul inutil. Autoritățile insistă că intranetul va coexista cu internetul. Un diplomat occidental din Teheran este sceptic cu privire la această posibilitate. ”Este greu de crezul că Iranul va crea și mai multe restricții, căci va face internetul inutil pentru oameni, oamenii de afaceri și chiar organizațiile guvernamentale care se bazează pe el” a declarat domnia sa.

______________________________________________________________________________

Articol și fotografie preluate de pe pagina de internet a Agenției France 24 din 19 mai 2013. Sursă: http://www.france24.com/en/20130519-internet-coma-iran-election-looms    

 

Alegeri prezidențiale pe 14 iunie 2013

A mai rămas puțin până la alegerile prezidențiale din 14 iunie 2013, interesul cu care sunt așteptate aceste alegeri depășind granițele țării. Un singur lucru este sigur: președintele actual Mahmud Ahmadinejad nu mai poate candida fiind deja la al doilea mandat.

Citeşte mai departe: Alegeri prezidențiale pe 14 iunie 2013
În mod general alegerile în Iran au însemnat doar o competiție între principalele forțe politice: conservatorii (cu înclinații de dreapta) și reformiștii (cu înclinații de stânga). În  mometul de față a mai apărut un al treilea pol reprezentat de afiliații guvernamentali. Vom analiza fiecare grupare politică pe rând.
1. Conservatorii. Gruparea nu mai este atât de omogenă, atât de unită cum a fost la celelalte alegeri din Iran, mai ales atunci când clericul reformist Mohammad Khatami a fost în funcție. Modificările politice și sociale din ultimii ani i-au divizat pe conservatori în mai multe direcții. Deși toți sunt cu totul obedienți Liderului Spiritual Suprem Ali Khamenei și valorilor Revoluției Islamice din 1979, acum între conservatori sunt diferențe de opinie legate de orientarea politică. Aceste diferențe de opinie îi împiedică pe conservatori să creeze un front unic la apropietele alegeri prezidențiale. Cele mai puternice grupări conservatoare sunt:
- Coaliția celor Trei, pact politic care îi aduce împreună pe primarul capitalei Mohammad Baqer Qalibaf; pe fostul și îndelungatul ministru de externe Ali Akbar Velayati, actual consilier pe probleme de politică externă al Liderului Suprem Spiritual Ali Khamenei; pe deputatul deosebit de activ Gholam Ali Haddad Adel. Această coaliție este practic cea mai puternică forță a grupării conservatoare din Iran iar sondajele de opinie o arată mai populară decât celelalte forțe conservatoare.
Criticii spun că Haddad Adel nu ar reuși să guverneze o țară ca Iranul, domnia sa nereușind nici să ocupe poziția de președinte al parlamentului iranian.
Velayati este doctor în medicină și a fost ministru de externe pentru 16 ani, până în 1997. Chiar după eliberarea biroului ministerial, domnia sa a rămas în zona decizională a puterii, activând ca consilier al Liderului Suprem Spiritual și ca reprezentant al lui în Consiliul Suprem al Revoluției Culturale și în Consiliul de Oportunitate. La începutul anilor 1980 atunci când Ayatollahul Khamenei era președinte al țării, Velayati a fost favoritul lui pentru funcția de premier și doar opoziția din parlament a factorilor politici dominanți l-au împiedicat să obțină postul. Velayati are relații de prietenie și cu alți puternici actori politici iranieni, cum este influentul cleric Akbar Hashemi Rafsanjani căruia i-a servic ca ministru de externe opt ani de zile. În 2005 Velayati s-a înscris în cursa prezidențială dar s-a retras atunci când s-a înscris și Rafsanjani.
Primarul Qalibaf este popular la Teheran și la Mashhad, orașul natal din nord-estul Iranului. A fost comandant militar în timpul războiului de opt ani de zile impus țării de atacul regimului lui Saddam Husein (1980-1988). Rezultatele bune l-au ajutat să urce până la a fi numit comandant al forțelor aeriene ale Gărzilor Revoluției Islamice la sfârșitul războiului. A continuat cariera militară ajungând comandantul poliției statului iranian, unde a lăsat o bună impresie iranienilor și a candidat la prezidențialele din 2005. A pierdut încă din prima rundă a scrutinului, Ahmadinajad și Rafsanjani ajungând în turul al doilea. Qalibaf a fost ales apoi primar al Teheranului de către consiliul local al capitalei, unde a obținut popularitate prin proiectele de planificare urbană.
Se pare că unul dintre cei trei membri ai acestei coaliții are cele mai mari șanse să ocupe funcția prezidențială, Qalibaf având cele mai mari șanse dintre cei trei de a fi reprezentantul coaliției.
- Coaliția celor Cinci adună alți cinci conservatori tradiționali:
Manouchehr Mottaki, fost ministru de externe și guvernator în Turcia și Japonia;
Mostafa Pour-Mohammadi, președinte al Biroului General de Inspecție al Iranului, fost ministru de interne cu o îndelungată experiență în informații și siguranță;
Mohammad Reza Bahonar, un parlamentar extrem de influent, angrenat în crizele politice și economice ale țării. Domnia sa sprijinit cabinetul lui Ahmadinajad să obțină votul de încredere al parlamentului dar în ultimele zile s-a îndepărtat de Ahmadinajad;
Yahya Ale Eshaq, președintele Camerei de Comerț a Teheranului și fost ministru al comerțului, încearcă să obțină încrederea oamenilor de afaceri iranieni deși modelul corporatist pe care îl susține nu are multă credibilitate în Iran;
Mohammad Hassan Aboutorabifard, vicepreședinte al parlamentului, care candidează la prezidențiale pentru că ”se simte responsabil”. Numărul foarte mare de candidați care pretind că s-au înscris în cursă pentru că se simt responsabili față de țară face ca iranienii să facă glume sarcastice, să se sfătuiască să nu mai simtă atâta responsabilitate și să lase candidații competenți în cursa prezidențială.
Unii analiști apreciază că această coaliție nu are șanse reale de a câștiga competiția. Coaliția urmărește obiective individuale și fracționale. Pe de o parte această coaliție se poate apropia de Coaliția celor Trei și pot face un front comun în fața reformatorilor și a afiliaților guvernamentali. Pe de altă parte, fiecare dintre cei cinci încearcă să obțină posturi cât mai înalte în următoarea administrație.
- Frontul Perseverenței grupează activiștii politici care au fost suporteri de bază ai președintelui Ahmadinajad până în 2012. Principalele figuri ale acestei coaliții sunt: parlamentarii de extremă dreaptă Ruhollah Hosseinian, Mehdi Kouchakzadeh și Hamid Rasaei; fostul ministru de interne Sadeq Mahsouli; fostul ministru al sănătății Kamran Baqeri-Lankarani.
Acest front este susținut de clericul extrem de influent Ayatollah Mohammad-Taqi Mesbah-Yazdi și se disociază de președintele Ahmadinajad pentru că îl sprijină pe asociatul său Esfandiyar Rahim Mashaei pe care conservatorii îl acuză de ”curent deviaționist”. Acest curent deviaționist este suspectat că nu va precupeți nici un efort pentru a continua politicile președintelui Ahmadinajad.
Frontul Perseverenței a obținut 100 din cele 290 de locuri în parlament la alegerile din martie 2012, dar nu a reușit deocandată să numească un candidat. Frontul este susținut de conservatorii moderați pentru pozițiile radicale și legăturile cu politicieni bogați precum Mahsouli. Alte figuri mari ale grupării sunt negociatorul dosarului atomic iranian, Saeed Jalili; fostul ministru al energiei Parviz Fattah; Gholam-Hossein Elham, purtător de cuvânt al guvernului. Jalili și Fattah nu au înclinații pentru președinție iar Elham și-a pierdut șansa de a fi ales pentru că s-a întors la guvern. Lankarani, care este și purtătorul de cuvânt al frontului, este cea mai probabilă nominalizare.
Sondajele de opinie arată că Frontl Perseverenței nu are popularitate suficientă pentru a câștiga alegerile prezidențiale.
2. Reformiștii. Reformiștii iranieni sunt divizați în două facțiuni, radicalii și moderații.
Radicalii consideră că Mohammad Khatami (președinte între 1997 și 2005) este cea mai bună alegere pentru înlocuirea lui Ahmadinajad. Ei consideră că Khatami are suficientă popularitate pentru a aduna voturine necesare și a câștiga alegerile, dar și pentru a aplica politicile reformiste. Unii analiști apreciază că Consiliul Gardienilor nu va aproba candidatura lui Khatami datorită poziției avute după alegerile din 2009. Este greu de crezut că Khatami va candida la președinție căci o descalificarea lui îi va afecta grav prestigiul social și politic.
Moderații simt că șansa lor de victorie este foarte mică și preferă să iși minimalizeze prezența în alegeri. Ei nu au ajuns încă la un candidat cu care să fie toți de acord și oscilează între următorii: fostul negociator al dosarului atomic nuclear iranian Hassan Rohani; fostul parlamentar reformist Mostafa Kavakebian; fostul vicepreședinte Mohammad-Reza Aref. Se spune că Aref nu va candida dacă Khatami își anunță candidatura.
Fostul ministru al comerțului Mohhamad Shariatmadari face și el parte din grup deși împărtășește principii conservatoare și are relații apropiate cu fostul ministru al informațiilor Mohammad Mohammadi Reishahri.
Akbar Hashemi Rafsanjani este o figură pe care și unii reformiști dar și republicani ar vrea să o vadă pe lista candidaților. Este cel mai renumit politician iranian după Ayatolahhul Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice Iran și Ayatollahul Khamenei, succesorul său în funcția de Lider Spiritual Suprem. Rafsanjani a îndeplinit două mandate de președinte al țării și două mandate de vicepreședinte al parlamentului. În momentul de față prezidează Consiliul de Oportunitate și este un critic incisiv al politicilor președintelui Ahmadinejad. Suporterii lui condiseră că veteranul Rafsanjani (cleric în vârstă de 77 de ani) este singura figură politică capabilă să conducă țara în situația actuală. Criticii lui afirmă că din punct de vedere fizic nu mai este capabil de a fi președinte iar întoarcerea lui la putere ar însemna reacționism politic. Comportamentul lui Rafsanjani în anii trecuți arată că este un personaj cu totul imprevizibil și poate decide dacă va candida în ultima clipă. Oricum, Rafsanjani nu se teme de înfrângere. A pierdut în 2005 în fața lui Ahmadinejad. Și-a ascuns înfrângerea atunci deși unii analiști spun că dacă Rafsanjani nu ar fi candidat, Ahmadinajad nu ar fi putut polariza voturile orășenilor și sătenilor săraci și nu ar fi obținut astfel victoria. 
3. Afiliații guvernamentali. Președintele Ahmadinajad ar vrea să rămână la putere, dar constituția nu permite un al treilea mandat consecutiv. Așadar, va urma și el modelul rusesc Putin – Medvedev și va căuta un succesor dintre apropiați pentru a reveni la putere după o pauză de patru ani. Ahmadinajad încă se consideră foarte popular în Iran deși mulți analiști afirmă că popularitatea lui este subminată de scumpirile din ultimii ani.
Ahmadinajad îl pregătește pe Rahim Mashaei pentru alegerile prezidențiale. Mulți consideră că Rahim Mashaei este una dintre marile forțe din spatele scenei administrației de două mandate a lui Ahmadinejad. Mashaei are o importanță influență asupra lui Ahmadinejad care l-a sprijinit în toate disputele politice. Mashaei este acuzat de oponenți că este superstițios, că are relații cu ghicitorii norocului și vracii. În ultimii opt ani de zile o rețea economică puternică a luat ființă în jurul lui. Această rețea poartă numele de ”Curentul deviant”.
Zvonurile discută că Consiliul Gardienilor nu va aproba candidatura lui Mashaei. Suporterii lui consideră că Ahmadinajad va face tot posibilul să în vadă candidat, ba chiar va interveni pentru el la Liderul Suprem Religios. La debutul campaniei electorale din 2005 Ayatollahul Khamenei (Liderul Suprem Religios) a intervenit în favoarea a doi candidați reformiști care fuseseră descalificați de Consiliul Gardienilor.
Ahmadinejad nu își pune toate speranțele pe o singură carte. Mai are și alte opțiuni precum purtătorul său de cuvânt Elham, ministrul său externe Ali Akbar Salehi, ministrul său al dezvoltării și infrastructurii Ali Nikzad.

Citeşte mai departe: Alegeri prezidențiale pe 14 iunie 2013
4. Candidați independenți.
Dintre candidații independenți cel mai cunoscut este Mohsen Rezaei, fost conducător al Gărzilor Revoluționare Islamice. Actualmente domnia sa este secretar al Consiliului de Oportunitate. Rezaei a mai candidat la prezidențiale și a pierdut.
Alți independenți notabili sunt: fostul ministru al informațiilor Ali Fallahian; ministrul educației în exercițiu, Hamid Reza Haji Babaei, care a mai pierdut alegeri prezidențiale.

Concluzii: Reformiștii și activiștii politici pro-Ahmadinajad este greu de crezut că vor câștiga alegerile din iunie. Ambele grupări lansează slogane politice în timp ce poporul iranian așteaptă de la viitorul președinte să ușureze sancțiunile internaționale și să rezolve problemele economice ale țării. Coaliția celor Trei se focalizează mai mult decât ceilalți pe aceste aspecte. Iranienii doresc o administrație care să ia în considerare în mod egal grijile lor politice, culturale și economice.

________________________________________________________________
Articolul aparține lui Amir Dabiri Mehr, doctor în științe politice cu peste zece ani de experiență în presă și politică. Articolul a fost preluat de pe pagina de internet a televiziunii Press TV. Sursa: http://www.presstv.ir/detail/2013/04/15/298398/iran-election-political-arrangement/
Sursă prima fotografie: http://www.isna.ir/fa/news/92012709750/کاندیداهای-احتمالی-انتخابات-ریاست-جمهوری
Sursă a doua fotografie: http://www.presstv.ir/detail/2013/04/15/298398/iran-election-political-arrangement/

  
 

686 de candidați înscriși la prezidențiale

Înscrierea candidaților pentru a participa la alegerile prezidențiale de pe 14 iunie 2013 a început marți 7 mai și s-a încheiat ieri sîmbătă 11 mai 2013 la ora locală 18. 686 de candidați s-au înscris în cursa electorală, dar înscrierea lor trebuie să fie mai întâi acceptată de Consilul Gardienilor. Dintre cei mai populari candidați amintim pe: Akbar Hashemi Rafsanjani, președinte al Consiliului Oportunității; Esfandiyar Rahim-Mashaei, președinte al secretariatului Mișcării de Nealiniere; Mohsen Rezaei, secretar al Consiliului Oportunității; candidatul reformist Mohammad-Reza Aref; parlamentarul conservator Gholam-Ali Haddad-Adel; conservatorul Alireza Zakani; Saeed Jalili, secretar al Consiliului Suprem de Securitate al Iranului; Mohammad Baqer Qalibaf, primarul actual al Teheranului; vicepreședintele parlamentului Mohammad-Hassan Aboutorabi-Fard.

Citeşte mai departe: 686 de candidați înscriși la prezidențiale
Lipsa unor partide politice puternice în Iran face ca foarte mulți candidați să se înscrie la alegerile prezidențiale. Chiar personalitățile politice care au format coaliții, s-au înregistrat individual drept candidați.
Agenția ISNA a realizat un sondaj de opinie cu o săptămână înainte de începerea înscrierilor candidaților, sondaj de opinie la care au răspuns mai mult de 30 de mii de cetățeni iranieni. Întrebarea sondajului a fost ”După părerea dumneavoastră cine are cele mai mari șanse de a câștiga aceste alegeri prezidențiale?” iar rezultatele arată pe primul loc cu 38,9% pe Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. Pe locul al doilea urmează Esfandiyar Rahim-Mashaei cu puțin peste 20% iar locurile următoare au fost ocupate de Seyed Mohammad Khatami (fost președinte al țării), Saeed Jalili și Mohammad-Reza Rahimi.1 Dintre toate persoanele enumerate doar Seyed Mohammad Khatami nu s-a încsris pentru a participa la aceste alegeri prezidențiale.

Citeşte mai departe: 686 de candidați înscriși la prezidențiale

________________________________________________________________
Sursă prima fotografie: http://www.isna.ir/fa/news/92021006531/تبارشناسی-کاندیداهای-انتخابات-یازدهم-ریاست
Sursă a doua fotografie: http://www.isna.ir/fa/news/92022114455/علت-حضور-برخی-چهره-ها-در-دقیقه-90-چه-بود
1 http://www.isna.ir/fa/news/92022114455/علت-حضور-برخی-چهره-ها-در-دقیقه-90-چه-بود

 

Supraviețuiește Lacul Urumieh?

Directorul Companiei Naționale de Apă din provincia Azerbaijanul de Est a declarat: ”La sfârșitul anului trecut (jumătatea lunii martie a anului 2013) măsurătorile arată că nivelul apei Lacului Urumieh este cu 7 centimetri mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (jumătatea lunii martie a anului 2012).”1

Citeşte mai departe: Supraviețuiește Lacul Urumieh?
Domnul Arsalan Hashemi, directorul executiv al Companiei Naționale de Apă din provincia iraniană Azerbaijanul de Est a declarat că la jumătatea lunii martie 2012 Lacul Urumieh conținea aproximativ 13 miliarde și 60 de milioane de metri cubi de apă. Acum o lună lacul avea mai mult cu 230 milioane de metri cubi de apă, aproximativ 13 miliarde și 290 de milioane de metri cubi de apă. Domnia sa a spus că în condiții normale lacul are 1 275 030 metri cubi de apă iar nivelul ecologic se află la 1 274 010 metri cubi de apă. În ultimii ani, datorită lucrărilor de fertilizare a norilor, conținutul de apă al lacului a cresut cu aproximativ 20 – 25%: ”Acțiunile de fertilizarea a norilor au fost un succes pentru Lacul Urumieh. Din totalul de 24 de mari proiecte ale Ministerului Agriculturii dedicate renașterii Lacului Urumieh, 9 au fost aplicate în provincia Azerbaijanul de Est, dintre care amintim fertilizarea norilor și lărgirea albiilor râurilor din provincie care se varsă în Lacul Urumieh.”2

Citeşte mai departe: Supraviețuiește Lacul Urumieh?
Referitor la ploile anului trecut (21 martie 2012 – 20 martie 2013) domnul Hashemi a declarat: ”Toamna și iarna trecută am avut aproximativ 176,7 milimetri precipitații, cu 6% mai mult decât perioada similară a anului anterior și cu 20% mai mult față de media normală anuală a acestei perioade. În momentul de față calculele arată capacitatea rezervoarelor peste media obișnuită dar datorită cantităților mici de zăpadă de anul acesta și creșterii temperaturii ne așteptăm ca la vară să avem evaporări masive.”3

Citeşte mai departe: Supraviețuiește Lacul Urumieh?
Lacul Urumieh este cel mai mare lac din Orientul Mijlociu și al treilea lac sărat ca mărime din lume. Lacul se întinde pe aproximativ 5 200 de kilometri patrați cu lungimea maximă de 140 de kilometri și lățimea de 55 de kilometri. Lacum are o formă foarte asemănătoare cu a Mării Caspice. În lac se găsesc 102 insule, dintre care pe a doua ca mărime (insula Shahi) se găsește mormântul lui Hulagu Khan, nepot al lui Gingis Han și cuceritor al Bagdadului.
Lacul Urumieh este în pericol de dispariție, nivelul apei coborând în ultimii 13 ani cu șase metri. Principalele cauze ale secării lacului sunt: folosirea apelor râurilor (în proporție de 90%) care se varsă în lac pentru agricultură și industrie; evaporarea puternică din timpul verii. Specialiștii apreciază că dacă lacul va seca complet, vânturi și ploi sărate vor devasta întreaga regiune și o vor transforma într-un deșert, 13 milioane de locuitori din regiune vor fi obligați să părăsească zona. Locuitorii din regiune și din orașele apropiate au organizat mai multe manifestații de protest cerând regimului politic salvarea lacului.

Citeşte mai departe: Supraviețuiește Lacul Urumieh?
Parlamentarul Nader Qazipour aprecia în urmă cu trei ani de zile că singura modalitate de salvare a lacului este devierea râului Aras (apele râului trasează granița dintre Azerbaijan, Armenia și Iran) în Lacul Urumieh. Planul domniei sale nu s-a concretizat, parlamentul iranian respinzând și alte priecte de salvare a lacului. Ziare iraniene au făcut în mod repetat apel la locuitorii regiunii să nu mai folosească pentru agricultură apa râurilor care se varsă în lac.4
Construirea podului peste lac în 2008 a fost o puternică lovitură pentru procesul greu de supraviețuire a lacului. Din motive economice, de pe ambele laturi ale podului s-au creat diguri de pământ (aruncând pământ în lac) în loc să se construiască stâlpi de susținere. Practic doar un kilemetru și jumătate reprezintă podul în sine, restul fiind cele două diguri. Salinitatea foarte ridicată a apei oricum corozează puternic picioarele podului.

Citeşte mai departe: Supraviețuiește Lacul Urumieh?
Salinitatea apei lacului este atât de mare încât peștii nu pot trăi în apă, iar un om poate sta culcat pe apă fără a se scufunda. Am fost de mai multe ori la lac și imi cufundam mâinile în apă. Dacă aveam vreo zgârietură sau rană pe mâini imediat simțeam sarea. După ce le scoteam și se uscau imi rămâneau albe de sare. Imi amintea de Ocnele Mari unde mergeam în copilărie.
Consemnat încă din antichitate și martor al creșterii și descreșterii imperiilor vremurilor, Lacul Urumieh pare astăzi condamnat la moarte de nepăsarea statului iranian.

 

________________________________________________________________
1, 2 , 3 http://www.isna.ir/fa/news/92020100078/ارتفاع-آب-دریاچه-ارومیه-7-سانتی-متر-افزایش

4 http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AF%D8%B1%DB%8C%D8%A7%DA%86%D9%87_%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%85%DB%8C%D9%87

Fotografii:

- Lacul Urumieh 1984 - 2011. Sursă: http://fa.wikipedia.org/wiki/%D8%AF%D8%B1%DB%8C%D8%A7%DA%86%D9%87_%D8%A7%D8%B1%D9%88%D9%85%DB%8C%D9%87

- Insulă pe Lacul Urumieh. Sursă: http://www.isna.ir/fa/news/92020100078/ارتفاع-آب-دریاچه-ارومیه-7-سانتی-متر-افزایش

- Epavă pe Lacul Urumieh. Sursă: http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/tehranbureau/2011/09/splinters-in-iran-support-for-syrias-assad-regime-lake-orumieh-crisis-goes-un.html

- Cea mai mică insulă a lacului. Sursă: http://www.kocholo.org/forum/%D8%B7%D8%A8%DB%8C%D8%B9%D8%AA-%D9%88-%D8%AD%DB%8C%D8%A7%D8%AA-%D9%88%D8%AD%D8%B4-nature/104-%D8%B9%DA%A9%D8%B3-%D8%A7%D8%B2-%D8%B7%D8%A8%DB%8C%D8%B9%D8%AA-%D8%B4%D9%87%D8%B1%D9%87%D8%A7%DB%8C-%D8%A7%DB%8C%D8%B1%D8%A7%D9%86-17.html

Candidații au uitat cultura

Au mai rămas câteva săptămâni până la alegerile prezidențiale de pe 14 niunei din Iran. Astăzi 11 mai 2013 este a cincea și ultima zi în care candidații se pot înscrie la aceste alegeri. Înscrierile se fac la Ministerul de Interne al Iranului și aceste zile au fost deosebit de aglomerate pentru lucrătorii acestui minister. Programele candidaților la prezidențiale sunt dominate de discuții politice și economice, cultura este lăsată la urmă iar de multe ori uitată cu totul.

Citeşte mai departe: Candidații au uitat cultura
La aceste alegeri reformatorii sunt foarte puțin reprezentați. Până acum doar Mohammad Reza Aref, fost prin colaborator al președintelui Mohammah Khatami, este o singura personalitate reformatoare care s-a înscris pentru a candida la alegerile din 14 iunie.
Celălalt front, al conservatorilor, este însă foarte aglomerat iar numărul mare de candidați conservatori i-au mirat chiar și pe analiștii politici. Conservatorii au tot încercat să ajungă la un consens cât de relativ pentru a unifica frontul conservator, dar nu au reușit. Numărul mare de candidați conservatori arată cât de mari sunt diferențele de opinie din frontul conservator.
Ca și în ultimele luni ba chiar ultimii ani de zile, și în aceste zile încinse de apropierea alegerilor prezidențiale, observăm un dezinteres major față de cultură. Candidații își axează programele politice pe îmbunătățirea situației economice a țării, sloganurile și mesajele electorale promit zile mai bune în viitor. Îmbunătățirea situației politice, stabilizarea economiei aflată acum într-o situație gravă și situația dosarului nuclear iranian sunt principalele trei direcții folosite de candidați. Sprijinirea căsătoriilor tinerilor este singura promisiune culturală din această campanie electorală, promisiune făcută și la alegerile trecute dar nerealizată încă.
Sadegh Vaezade, fost consilier al președintelui și Gholam Ali Hadad Adel sunt poate singurii candidați de la aceste prezidențiale care pot fi considerați personalități culturale. Vaezade a fost consilier de planificare și dezvoltare al ministrului culturii și învățământului superior între 1999 și 2002 iar între 1999 și 2005 a fost membru al consiliului de administrație al organizației culturale Jahad-e Daneshghahi. Domnia sa din 2002 a fost iarăși și membru în Adunarea Supremă a Revoluției Culturale. Vaezade a condus din 2001 evaluările științifice, educaționale și culturale ale Iranului. Domnia sa ar fi trebuit să vorbească despre sprijinirea culturii dar nu o face, vorbind despre devalorizare, scumpiri și șomaj.
Camran Bagheri Lancarani, fost ministru sănătății în cabinetul președintelui Ahmadinejad, candidează acum la prezidențiale ca un apropiat al ayatollahului Masbah Yazdi. După însrierea în cursa electorală, domnia sa a declarat că nevoile actuale ale țării sunt: ”Credința limpede, gândurile de slavă, multă muncă și efort”.1
Din declarațiile și sloganurile candidaților de după înscrierea în cursa prezidențială reiese că nu vor acorda o atenție specială culturii în cazul în care vor fi vor câștiga alegerile. 

________________________________________________________________  
Articol preluat de pe pagina de internet a Agenției de știri a Organizației Patrimoniului Iranului. Sursa: http://chn.ir/NSite/FullStory/?Id=104742&Serv=4&SGr=31

Sursă fotografie: http://www.isna.ir/fa/news/92022113674/پرده-آخر-چه-کسانی-وارد-صحنه-می-شوند
1 http://chn.ir/NSite/FullStory/News/?Id=104742&Serv=4&SGr=31

Rialul iranian pierde teren în fața valutei


Astăzi sâmbătă 20 aprilie 2013 Banca Centrală a Republicii Islamice Iran a anunțat prețul valutei, euro și dolarul american au crescut iar lira sterlină a scăzut față de prețurile de joi.

Citeşte mai departe: Rialul iranian pierde teren în fața valutei
Agenția de Știri a Iranului (IRNA) ne dă următoarele cote oficiale de schimb pentru astăzi 20.04.2013:
- Dolarul american crește cu 8 riali  ajungând la 24.755
- Euro crește cu 28 de riali ajungând la 32.310
- Lira sterlină scade cu 39 de riali ajungând la 37.701
- Francul elvețian este cotat la 26.523
- Coroana suedeză este 787 riali
- Rupia indiană este 459 riali
- Darhamul emiratez este 6.740 riali
- 100 yeni japonezi sunt 24.900 riali
- Lira turcească este cotată la 13.754 riali
- Rubla rusească este 782 riali
- Yuanul chinez este 4.007 riali
- 1000 woni sud coreeni sunt 22.000 riali
- Rialul qatarez este cotat astăzi la 6.799 riali1
Centrul de Schimb valutar al Iranului oferă valuta necesară importurilor celor mai importante 9 produse străine.
Dacă ajungeți în Iran și vreți să schimbați valută, trebuie să știți că prețurile sunt cu totul altele. Pentru astăzi 20 aprilie 2013 cota valutelor pe piață (la casele de schimb și la bănci este):
- Dolarul american cotat la 35.350 riali
- Euro este 46.400 riali
- Dolarul canadian este 35.600
- Lira britanică este 53.600
- Francul elvețian este 37.800
- Derhamul emiratez este 9.650 riali2

 

________________________________________________________________

Sursă fotografie: http://www.irna.ir/fa/News/80621170/اقتصادی/آخرین_نرخ_های_مرکز_مبادلات_ارزی_اعلام_شد
1 http://www.irna.ir/fa/News/80621170/اقتصادی/آخرین_نرخ_های_مرکز_مبادلات_ارزی_اعلام_شد
2 http://www.iranparto.com/اخبار-پربازدید/853276/قیمت-انواع-سکه-طلا-و-ارز-در-بازار/

 

Aglomerație la Târgul de Carte Teheran

Joi 9 mai 2013 a fost a noua zi de desfășurarea a ediției XXVI a Târgului Internațional de Carte de la Teheran. Ziua a fost una foarte aglomerată pentru Târgul de Carte, candidați la alegerile prezidențiale de pe 14 iunie 2013 folosind prilejul pentru a merge la vânătoare de voturi acum când acest târg se apropie de sfârșit.

Citeşte mai departe: Aglomerație la Târgul de Carte Teheran
Până joi Târgul de Carte nu a avut un mare număr de vizitatori și problemele de organizare nu s-au simțit. Vizitatorii Complexului Mossala de ieri au simțit însă din plin problemele organizatorice precum: foarte multe standuri amenajate în corturi fără aer condiționat; spații prea mici pentru numărul mare de vizitatori; spații aglomerate pentru mulți expozanți; lipsa băncilor pentru odihna vizitatorilor. Aceste probleme, prezente și la edițiile anterioare ale Târgului de Carte Teheran, nu s-au rezolvat până ieri.
Căutarea petelor de umbră în interiorul târgului de către vizitatori a fost o sarcină dificilă. Oamenii se aglomerau la umbra acoperișurilor, pereților și sub treptele de acces, fugind din fața soarelui arzător. Prezența numărului mare de vizitatori au creat aglomerații, nervi și lipsă de profesionalism din partea unor standuri prezente la târg. Față de anul trecut, se poate aprecia dispunerea mai bună a standurilor și un spațiu mai mare pentru vizitatori de a circula printre standuri.
Mulți oameni politici au vizitat și ei joi târgul. Gholam Ali Haddad Adel, a venit la expoziție pentru a participa la lansarea Dicționarului Cuprinzător al Limbii Persane. Domnia sa a folosit prilejul pentru a declara că abia după ce Consiliul de Supraveghere va accepta candidații coaliției din care face parte va fi anunțat un unic candidat la alegerile prezidențiale. Lansarea dicționarului a adus la târg membri ai Academiei Limbii și Literaturii Persane precum Ali Ashraf Sadeghi, Salim Nisari și Hoshanghi Maradi Kermani.
Un alt candidat la prezidențiale, Mohammad Shariatmadari a folosit prezența de ieri la târg pentru a prezenta presei programul cultural al guvernului pe care îl va conduce în cazul în care va fi ales, îmbunătățirea situației culturii țării și o mai bună colaborare între instituțiile de cultură. Domnia sa a criticat programele de radio și televiziune care nu promovează suficient lectura cărților.
Ali Akbar Velayati, alt candidat conservator, a vizitat și domnia sa ieri Târgul de Carte de la Teheran participând la lansarea unei cărți proprii. Domnia sa a vorbit mai mult despre importanța lecturii cărților, mai ales pentru tineri. Și alți candidați au vizitat ieri târgul.
Ediția actuală a Târgului de Carte de la Teheran, până în momentul de față, nu a mulțumit standurile participante căci mulți vizitatori nu au cumpărat. Megafoanele instalate în curtea complexului Mossala promovau doar produsele unui număr limitat de edituri, în principal manuale, creând prin repetare disconfort vizitatorilor. Curtea era plină de reclame și standuri care practiv nu aveau legătură cu Târgul de Carte: instituții financiare și bancare, firme de asigurări, produse pentru copii, cursuri de croitorie, înscrieri pentru diverse examene, vânzarea de bilete pentru sănii, cursuri de hypnotism deschise la distanță, servicii de internet, etc. Vânzătorii de asemenea produse stâteau în afara standurilor proprii pentru a promova și atrage potențiali clienți.
Intrarea în Târgul de Carte a fost deosebit de aglomerată, accesul greoi. Laturile erau acoperite cu mari banere și reclame care prezentau numai edituri de manuale. Coșurile de gunoi (pentru plastic și hârtie) și vânzătorii ambulanți mai aglomerau și ei puținul spațiu de acces. Președintele Târgului de Carte a declarat că spațiul din exteriorul târgului nu aparține de Complexul Mossala ci de alte instituțiile ale statului. Este cu atât mai necesară amenajarea și stabilirea unui alt loc de desfășurare a Târgului Internațional de Carte de la Teheran.

________________________________________________________________
Fotografie și articol preluate de pe pagina de internet a agenției ISNA de vineri 10 mai 2013. Sursă: http://www.isna.ir/fa/news/92022013270/نمایشگاه-کتاب-تهران-شلوغ-شد  

Seism puternic în Iran cutremură presa

Astăzi 16 aprilie 2013 la ora locală 15 și 14 de minute și 17 secunde (ora 10 și 44 minute GMT) în partea de sud-est a Iranului, lângă granița cu Pakistanul s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade Richter. Centrul cutremurului se află într-o zonă deșertică, paradis al comercianților de frontieră certați cu taxele și impozitele, cele mai apropiate orașele iraniene fiind Saravan și Khash. Cutremurul a zguduit statele Golfului Persic, Pakistanul și s-a simțit până în India. Cutremurul este cel mai puternic resimțit în Iran în ultimii 50 de ani, conform declarațiilor doctorului Mehdi Zareh, vicepreședinte al Centrului Internațional de Seismologie din Iran.1

Citeşte mai departe: Seism puternic în Iran cutremură presa
Agențiile de știri din lumea întreagă au preluat știrea, nu se mai știe cine de la cine, fiecare în felul ei, urcând numărul victimelor după starea de spirit al personalului care a prelucrat știrea, căutând probabil un rating cât mai ridicat în rândul amatorilor de dezastru și senzațional.
Canalele românești de știri au dat toată după amiaza de astăzi știrea, prezentând la nesfârșit imagini cu dărâmături, buldozere care îndepărtau casele distruse și echipe de voluntari medicali care ofereau ajutor răniților. Din textul persan de pe ecran am înțeles imediat că imaginile făceau referire la cutremurul de marți 9 aprilie 2013 din apropierea orașului iranian Bushehr. Au fost câteva imagini care arătau chiar reactorul nuclear iranian din apropierea orașului Bushehr. Numărul morților se vehicula la mai mult de 100, iar al răniților, încă necunoscut. Postul B1TV s-a întrecut pe sine cu aceste imagini apocaliptice, prezentându-le în continuu deși nu aveau nici o legătură cu evenimentul seismic de astăzi. Ba chiar au intrat în legătură telefonică directă câțiva specialiști care ne prezentau științific amploarea dezastrului din Iran. La o săptămână după un cutremur cu 33 de victime, Iranul era lovit de un cutremur și mai mare, cu cel puțin o sută de victime. M-am întristat și am pornit să aflu mai multe despre această nouă nenorocire care se abătu asupra iranienilor.

Agențiile de limbă engleză (France24, CNN, BBC, ...), surpriză, nu raportează atât de mulți morți în Iran, doar un număr de 27 de răniți. BBC2 amintește cum canalul iranian PressTV a raportat inițial 40 de victime (nu am găsit acest reportaj) iar un oficial neidentificat iranian ar fi declarat pentru Agenția Reuters3  că se așteaptă ca numărul morților să depășească câteva sute. Nu am înțeles de ce acest oficial iranian și-a trecut numele sub tăcere, că doar nu avea nici un fel de conotație politică. În fine, partea bună este că din start au dispărut mai mult de jumătate din morții confirmați de canalul românesc B1TV de care am stat eu lipit astăzi. Dezordinea este totală. Traducătorul de limba engleză de la Hotnews,4 fire simțitoare, se pierde cu firea și traduce greșit transformând canalul iranian PressTV în televiziunea de stat a Iranului.
Ajung în acest moment unde ajunsese și prezentatoarea știrilor de la Radio România Actualități, pe care o ascultam în căști și îmi spune că agențiile internaționale raportează în jur de o sută de morți dar cele iraniene (citează agenția ISNA) numai răniți. Nu sunt pe deplin lămurit, profesionalismul canalului B1TV, cu imaginile de săptămâna trecută, spuneau limpede că acest cutremur a avut epicentrul la 12,5 kilometri sub nivelul solului. Mă așteptam la un adevărat dezastru. Încă nu am înțeles de unde au luat cei de la B1TV această adâncime, din moment ce BBC5 scrie limpede limpede o adâncime de 95 de kilometri, Reuters6 de 82 de kilometri, Hotnews7 citând Centrul American de Supraveghere Geologică ajunge la 15,2 kilometri și apoi revin și ei (citând tot specialiștii americani) la 82 de kilometri. Agenția iraniană Farsnews8 plasează cutremurul la 18 kilometri adâncime în limba persană dar își revine în limba engleză și îl coboară până la 95 de kilometri.9 Să fi fost păcăliți de reportajul Farsnews în persană și apoi să mai fi ridicat încă cinci kilometri și jumătate spre soare din proprie inițiativă? Nu vreau să bănuiesc pe cineva de la B1TV că ar citi limba persană, cea mai apropiată sursă de eveniment, căci ar fi văzut că ISNA10  scufundă epicentrul cutremurului chiar până la adâncimea de 95 de kilometri, foarte departe de cei 12,5 de kilometri ai lor. Probabil trageau cu ochiul la Antena311 care plasase cutremurul la 15 kilometri adâncime și spiritul de concurență și-a spus cuvântul.
Antena3, de altfel mai face o mișcare dibace, scrie 40 de morți din raportările inițiale în textul reportajului, dar știrista găsește ea ceva undeva și vine cu cifra exactă de 87 de morți.12 Apoi invită telefonic în direct domnul Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Național de Fizică a Pământului, care offfffff. Probabil stăpânit de emoție, domnia sa devansează cutremurul din orașul iranian Bam din 26 decembrie 200313 cu exact un an, pe 22 decembrie 2002.14 Emoția domniei sale a ținut pe toată durata intrării în emisie, căci a mai pus o dată cutremurul din Bam tot în 2002 în numai câteva minute, specificând că a avut și un seminar la Trieste despre eveniment.15 Înțeleg că domnia sa a fost păcălită de gradul de adâncime al cutremurului, pe care îl plasează la 12 – 15 kilometri.16  
Realitatea.net,17 ”Prima ta sursă de știri” (bine că nu singura), nu s-a mai obosit să scrie un articol întreg. A mers standard (umăr la umăr spre îmbrățișarea caldă a ratingului) cu 15,2 kilometri adâncime și cel puțin 40 de morți, mergând tot pe mâna oficialului neidentificat.  Apoi trimite direct în pagina Pressalert.ro unde ne întâmpină o poză impresionantă care nu știm de unde provine, într-un articol scurt și la obiect care aruncă toată responsabilitatea pe Mediafax.
Ajungem la Mediafax18 unde întâlnim varianta standard a presei de limbă română: adâncime 15,2 kilometri și cel puțin 40 de morți. Interesant este filmul din pagină, preluat de la Aljazeera, dar cu un reporter care transmite din Islamabad, capitala Pakistanului. Reporterul transmite tot din surse trecute cu vederea varianta standard preluată de presa românească. Dar, acum vine surpriza, un update Mediafax scrie ”Deocamdată nu au fost semnalate victime sau daune materiale importante”19 anunțând măcar oamenii că povestea nu este chiar așa năstrușnică. Măcar atât.
Dat fiind faptul că în Iran se înregistrează frecvent cutremure puternice, personalul de salvare din această țară este deosebit de rapid și eficient. IRNA20 (pentru traducătorul de la Hotnews a se citi: Agenția Oficială de Știri a Iranului) scrie că imediat după cutremur au și pornit primele echipe de salvare din Zahedan (orașul principal al provinciei iraniene Sistan și Baluchistan) spre zona orașului Saravan. Așadar, în scurt timp vom avea rapoarte exacte de la fața locului. Oricum, dat fiind că zona cea mai puternic lovită de cutremur este una deșertică, așezările fiind de sate cu locuințe scunde din cărămizi de pământ, nu mă mai așteptam la un număr mare de victime. Apoi ajunge reporterul IRIB (Radiodifuziunea Republicii Islamice Iran) în orașul Khosk și transmite în direct ”Slavă Domnului, se pare că nu sunt pagube prea mari”21 și mă liniștesc. Domnul Fariborz Rashedee, președintele Secției de Urgență a provinciei iraniene Sistan și Balucistan, declară agenției iraniene IRNA ”Vă spun cu certitudine, nu sunt morți în urma acestui cutremur”.22 Povestea se termină în mod fericit, sunt raportați numai răniți în Iran.23 Locuitorii din satele Ghasht și Khooh Sefid (cu o populație adunată de aproximativ 100 de familii), cele mai apropiate de epicentrul cutremurului, vor dormi în noaptea asta, de frica unor eventuale replici ale cutremurului, în corturi puse la dispoziție de autorități.24    
Felul bombastic și apocaliptic în care a prezentat presa românească cutremurul de astăzi din Iran a trezit îngrijorarea cetățenilor români care au rude în partea sudică a Iranului. Ambasada României la Teheran a contactat cetățenii români din Yazd, cel mai apropiat oraș cu cetățeni români înregistrați la ambasadă și toți sunt bine sănătoși, cum anunță un comunicat MAE.25  
Episodul ia sfârșit aici. Sunt obosit și dezamăgit de prefesionalismul presei românești. Mi-a rămas un gust urât în gură ca după o țigară proastă. Mă gândesc acum, oare de câte ori am luat de bune cele ce am auzit în presă, confirmate de agenții importante care citau ”surse sigure”, uneori chiar oficiali anonimi. Profesionalismul a lipsit astăzi din emisiunea seismică.

________________________________________________________________

Sursă foto:http://www.isna.ir/fa/photo/92012710389/زلزله-7-5-ریشتری-امروز-سراوان-بزرگترین-زلزله

1 http://www.isna.ir/fa/news/92012710389/زلزله-7-5-ریشتری-امروز-سراوان-بزرگترین-زلزله
2 http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-22168202
3 http://www.reuters.com/article/2013/04/16/us-iran-quake-idUSBRE93F0E120130416
4 http://www.hotnews.ro/stiri-international-14630776-ultima-ora-puternic-cutremur-magnitudinea-8-afectat-iranul.htm
5 http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-22168202
6 http://www.reuters.com/article/2013/04/16/us-iran-quake-idUSBRE93F0E120130416
7 http://www.hotnews.ro/stiri-international-14630776-ultima-ora-puternic-cutremur-magnitudinea-8-afectat-iranul.htm
8 http://www.farsnews.com/newstext.php?nn=13920127001038
9 http://english.farsnews.com/newstext.php?nn=9107161480
10 http://www.isna.ir/fa/news/92012710389/زلزله-7-5-ریشتری-امروز-سراوان-بزرگترین-زلزله
11 http://www.antena3.ro/externe/cutremur-de-7-8-grade-richter-in-iran-seismul-s-a-resimtit-si-in-capitala-indiei-new-delhi-211125.html
12 http://www.antena3.ro/externe/cutremur-de-7-8-grade-richter-in-iran-seismul-s-a-resimtit-si-in-capitala-indiei-new-delhi-211125.html
13 http://en.wikipedia.org/wiki/2003_Bam_earthquake
14 http://www.antena3.ro/externe/cutremur-de-7-8-grade-richter-in-iran-seismul-s-a-resimtit-si-in-capitala-indiei-new-delhi-211125.html
15 http://www.antena3.ro/externe/cutremur-de-7-8-grade-richter-in-iran-seismul-s-a-resimtit-si-in-capitala-indiei-new-delhi-211125.html
16 http://www.antena3.ro/externe/cutremur-de-7-8-grade-richter-in-iran-seismul-s-a-resimtit-si-in-capitala-indiei-new-delhi-211125.html
17 http://www.realitatea.net/cutremur-puternic-in-iran--cel-putin-40-de-oameni-au-murit_1160645.html
18 http://www.mediafax.ro/externe/cutremur-puternic-in-iran-cel-putin-40-de-oameni-au-murit-video-10752870
19 http://www.mediafax.ro/externe/cutremur-puternic-in-iran-cel-putin-40-de-oameni-au-murit-video-10752870
20 http://www.irna.ir/fa/News/80617122/اجتماعی/زمین_لرزه_سراوان_هیچ_گونه_فوتی_نداشته_است
21 http://edition.cnn.com/2013/04/16/world/meast/iran-pakistan-earthquake/index.html?sr=fbmainintl
22 http://www.irna.ir/fa/News/80617122/اجتماعی/زمین_لرزه_سراوان_هیچ_گونه_فوتی_نداشته_است
23 http://english.farsnews.com/newstext.php?nn=9107161480
24 http://www.farsnews.com/newstext.php?nn=13920127001038
25 http://www.hotnews.ro/stiri-international-14630776-ultima-ora-puternic-cutremur-magnitudinea-8-afectat-iranul.htm
 

Final de sezon fotbalistic în Iran

Duminică 5 aprilie 2013 echipa de club Sepahan Isfahan a cucerit cupa Iranului la fotbal învingând echipa Persepolis Teheran.

Citeşte mai departe: Final de sezon fotbalistic în Iran

Victoria a fost decisă în urma executării loviturilor de departajare, meciu s-a disputat pe stadionul Azadi din Teheran. Echipa Persepolis Teheran a fost susținută pe stadion de peste 90 de mii de fani, dezamăgirea lor fiind imensă, 60 de fani ajungând la urgență.1 După eșec Ali Karimi, căpitanul echipei Persepolis, a plâns și a anunțat că se retrage din lumea fotbalului unde nu va mai juca și nu va antrena. O altă vedetă a echipei Persepolis, Mehdi Mahdavikya a anunțat și el că se retrage din fotbal. Este a patra cupă a Iranului obținută de echipa Sepahan Isfahan, echipă care va reprezenta Iranul anul viitor în Liga Campionilor Asiei. 
Campionatul iranian a fost câștigat de echipa clubului Esteghlal Teheran, club care a reușit pentru a treia oară câștigarea titlului. Echipa joacă în Liga Campionilor Asiei, competiție care a ajuns în faza optimilor și este cea mai mare speranță în competițiile internaționale dintre echipele de club iraniene.
Rezumând sezonul fotbalistic abia terminat este limpede că sezonul actual a fost unul slab pentru fotbalul iranian. Rezultatele slabe din campionat și din jocurile de cupă au influențat și rezultatele echipelor de club care joacă în competiții internaționale dar și rezultatele echipei naționale de fotbal a Iranului. Majoritatea jocurilor au fost slabe, antrenorii au fost constant presați de frica înfrângerii, echipele au urmărit strict punctele puse în joc și nu spectacolul fotbalistic, lipsa de încredere în fotbaliștii tineri au caracterizat un sezon slab al fotbalului iranian.

Citeşte mai departe: Final de sezon fotbalistic în Iran

Citeşte mai departe: Final de sezon fotbalistic în Iran

Citeşte mai departe: Final de sezon fotbalistic în Iran

 

 

Fotografii preluate de pe pagina de internet a Agenției Iraniene de Știri (IRNA) din 6 aprilie 2013. Sursă: http://www.irna.ir/fa/Photo/80644553/گزارش_تصویری/چهارمین_قهرمانی_سپاهان_در_جام_حذفی_باشگاه_های_ایران
1 http://www.irna.ir/fa/News/80645178/ورزشی/بازی_پرسپولیس_و_سپاهان_64_مصدوم_برجا_گذاشت